FreeEx • Libertatea de exprimare • Media & Societate
Scrisoare deschisă, 30 Ian 2024
Share:
Organizaţiile semnatare, membre ale Coaliției Antidiscriminare și partenerii lor, constată cu îngrijorare că CNCD se abate tot mai des de la misiunea sa de garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării.
Unele din hotărârile recente ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) vin cu o interpretare periculoasă a reglementărilor prevăzute de OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare şi aduc atingere unor drepturi fundamentale garantate de Constituție. Aceste hotărâri decredibilizează instituţia şi eforturile de combatere a discriminării, într-un context social și politic în care manifestările și discursurile discriminatorii au un grad de risc ridicat.
Facem referire la cele două speţe care au fost reflectate şi în mass-media: tipografia nesancţionată pentru că a refuzat să printeze o broşură despre forme de agresiune împotriva persoanelor LGBTQ, precum şi expoziţia de artă sancţionată pentru că ar aduce atingere dreptului la demnitate unei categorii largi de persoane, practic tuturor creștinilor din România (conform declarației lui Cristian Jura, membru în Colegiul CNCD). Pentru ambele spețe așteptăm încă publicarea deciziilor și a motivărilor care au stat la baza lor.
Astfel, pe 10 ianuarie 2024 colegiul CNCD a respins sesizarea privind tipografia, considerând că decizia acesteia de a refuza tipărirea unei broșuri despre forme de agresiune împotriva persoanelor LGBTQ nu constituie o formă de discriminare, fiind justificată de libertatea de conștiință a conducerii tipografiei.
Considerăm că este o decizie greșită, care creează un precedent periculos ce poate încuraja în viitor și alte situații similare, în care prestatorii de servicii pot refuza anumitor categorii accesul la servicii. Pentru a exemplifica, recenta decizie CNCD poate scăpa de sancțiune un taximetrist care refuză să transporte o persoană din motive legate de apartenența etnică a acesteia.
În al doilea caz, CNCD a decis să sancționeze, pe 17 ianuarie 2024, mai multe instituții de cultură, un curator și un artist pentru o expoziție de artă ce a avut loc în 2023 la Art Safari. În fapt, expoziția artistului Paul Baraka, conținea lucrări care reinterpretau scene din iconografia creștină. Acestea au fost considerate de reprezentanți ai BOR și de alte persoane ca fiind defăimătoare. Unul din membrii colegiului, Cristian Jura, a invocat, în declarațiile acordate recent publicației Gândul, ca argument juridic în favoarea sancțiunii, prevederile Articolul 30 din Constituția României în care este interzisă cenzura și se precizează limitele libertății de exprimare:
Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea,onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, precum și faptul că sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.
Cristian Jura, membru CNCD, a mai enumerat, conform sursei citate, și alte acte normative care au stat la baza sancțiunii: Legea cultelor, Ordonanța Guvernului privind combaterea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, precum și Legea muzeelor, dar și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a Curții Europene a Drepturilor Omului.
La rândul său, Asztalos Csaba, directorul CNCD, a declarat pentru Scena 9 că decizia de sancționare s-a luat în urma mai multor ședințe de deliberări, concluzia membrilor Consiliului, susținută cu un vot de 9 la 2, fiind că s-au depășit limitele dreptului la libertatea de exprimare, deoarece expoziția aduce atingere sentimentelor religioase ale unei părți importante a populației din România și prezintă simboluri religioase într-un mod neadecvat.
Considerăm că, în acest caz, avem de-a face cu o sancțiune abuzivă a CNCD, care amendează nejustificat libertatea artistică, adică forma de manifestare a libertății de exprimare care beneficiază de cele mai diverse și creative forme de manifestare. În cazul de față, operele de artă în discuție nu discriminează nicio persoană, grup de persoane sau comunități religioase, iar artistul nu demonstrează nicio intenție de a jigni anumite valori, simboluri sau sensibilități religioase. Este vorba de lucrări care reinterpretează simboluri ale iconografiei creștine într-o manieră creativă, eventual critică, care, în cel mai rău caz, ar putea fi acuzată că aduce atingere sensibilităților religioase ale unora dintre credincioșii creștini.
Legea pentru prevenirea și combaterea discriminării nu poate fi însă invocată în acest sens, neavând prevederi pe baza cărora să sancționeze astfel de fapte. Mai mult, Curtea Europeană a Drepturilor Omului oferă protecție libertății de exprimare, inclusiv ideilor care pot fi ostile sau ofensatoare față de credințele religioase:
“Persoanele care aleg să își exercite libertatea de a-și manifesta religia nu se pot aștepta în mod rezonabil ca aceasta să fie protejată împotriva oricărei critici. Dimpotrivă, membrii unei comunități religioase trebuie să tolereze și să accepte respingerea convingerilor lor religioase de către alte persoane și chiar și răspândirea, de către alte persoane, a unor doctrine ostile credinței lor”. (Ghid privind Art. 9 - Libertatea de gândire, de conștiință și religie din Convenția europeană a drepturilor omului, CEDO)
Sancționarea artei este o decizie extremă care, atunci când este luată, trebuie să fie necesară într-o societate democratică. Așteptăm să aflăm de la CNCD cum justifică necesitatea acestei hotărâri și ce drepturi a dorit să protejeze prin sancționarea libertății de exprimare.
Considerăm că CNCD trebuie să depună eforturi mai mari pentru a analiza, cu mai multă atenție, cazurile dificile, care pun în balanță drepturi fundamentale ce intră în conflict și să nu se lase influențat de presiunea și intimidările venite din partea unor diverși actori sociali. Independența instituției este esențială în misiunea ei de protejare a persoanelor și grupurilor vulnerabile.
Share această pagină:
