Cum percep bucurestenii democratia locala
63 % dintre locuitorii Capitalei sunt mandri ca sunt bucuresteni, insa doar 19 % sunt interesati de participarea civica.
Gradul de nemultumire a locuitorilor din cele sase sectoare ale Bucurestiului, principalele lor preocupari legate de viata in Capitala si nivelul participarii lor civice se regasesc in rezultatele sondajului de opinie „Democratia locala in Bucuresti”, care a fost realizat si lansat astazi de Compania de Cercetare Sociologica si Branding (CCSB), la comanda Asociatiei Pro Democratia.Documentul reprezinta o sinteza a analizelor facute publice, in ultimile luni, pentru fiecare sector al Capitalei si a fost prezentat in cadrul dezbaterii „Democratie la firul ierbii. Perceptii privind situatia democratiei locale si a descentralizarii din Bucuresti”, la care au participat reprezentanti ai administratiei publice, ai organizatiilor neguvernamentale si ai mass-media.
La „Evaluarea administratiei locale”, bucurestenii se declara satisfacuti fata de primarul general in procent de 68%, fata de primarul de sector, 64%. In ceea ce priveste „Democratia locala”, la capitolul participarea civica a locuitorilor Capitalei, un procent de 19% sunt activi, in medie. Diferentele sunt nesemnificative la nivel de sector, unde cei mai activi sunt locuitorii sectorului 5 (22%), iar cei mai inactivi, cei din sectorul 4 (16%), in schimb, analiza releva diferente consistente pe cartiere.
26% dintre chestionati sunt interesati de participarea intr-o asociatie de dezvoltare locala si un procent similar intr-un consiliu cetatenesc, iar 25 % ar merge la dezbateri publice cu reprezentantii administratiei locale privind gestionarea cartierului. Totusi, doar 10% se considera consultati privind deciziile legate de cartierul lor, 51 la suta sunt de acord cu alegerea primarului de un numar de alegatori mai mic de jumatate plus unu din numarul celor care s-au prezentat la vot si 71% cred ca e mai bine ca cetatenii sa participe la luarea deciziilor locale, pentru ca ei stiu mai bine despre nevoile zonei in care locuiesc.
Gradul de participare este analizat si in functie de gen, varsta, nivel de educatie, etnie, ocupatie si loc de munca, de unde reiese ca cei mai activi bucuresteni sunt barbatii, cu varste cuprinse intre 45 si 59 de ani, cu studii superioare, etnic maghiar, manager/patron si care lucreaza la stat.
In ceea ce priveste temele referendumului, cei chestionati considera ca situatia sa ramana ca pana acum, respectiv un buget pentru Primaria Generala si separat pentru sectoare (63%), primarul de sector sa fie ales direct, de cetateni (89%) si sa se pastreze sase sectoare, sa nu li se schimbe dimensiunile (85%).
La capitolul identitate comunitara, 84 % dintre cei chestionati spun ca se simt bucuresteni, iar 63 % se declara mandri ca locuiesc in capitala. Pe de alta parte, 35 % si-au exprimat intentia de a se muta din Bucuresti.
Realizatorii sondajului au identificat 31 de teme de preocupare a bucurestenilor si au realizat o comparatie a acestora, atat la nivelul municipiului, cat si pe sectoare. Printre cele mai stringente chestiuni care au reiesit din chestionare se numara cainii vagabonzi, poluarea aerului si a apei, aglomeratia din trafic, aspectul cladirilor, birocratia si coruptia din institutiile publice locale, locurile de parcare, iar printre cele mai putin frecvente, aprovizionarea cu lemne pentru iarna, distributia apei calde sau de gaze, incalzirea centrala a locuintei sau evacuarea gunoiului menajer. Sondajul include si perceptia locuitoritor capitalei cu privire la nivelui infractionalitatii, sistemul de sanatate si de educatie, starea drumurilor, locurile de munca, spatiile de joaca, parcurile si locurile verzi, investitile private sau transportul public.
Sondajul a fost realizat in perioada 9 martie – 9 aprilie 2011, pe un esantion reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata din municipiul Bucuresti, de de 3.658 de persoane, si are o marja de eroare maxima de 1,7%.
Rezultatele detaliate ale sondajului