Jersild contra Danemarca
Citare: Hotararea din 23 septembrie 1994, cererea nr. 15890/89 (Curtea Europeana a Drepturilor Omului)
Rezumat: Jurnalistul reclamant a fost condamnat pentru incitare la ura dupa ce a luat un interviu, la radio, unui grup de extremisti rasisti.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Danemarca, Europa
Situatie de fapt: Reclamantul, un jurnalist, a luat un interviu la radio unui grup de tineri, care se autodenumeau "camasile verzi", despre opiniile lor rasiste. In timpul interviului, acestia au facut numeroase afirmatii discriminatorii la adresa populatiei de culoare. Dupa difuzarea interviului, reclamantul a fost acuzat si condamnat pentru infractiunea de inlesnire si contributie la difuzarea declaratiilor rasiste. Acesta a fost codamnat la plata unei amenzi.
DECIZIE
A existat o ingerinta a unei autoritati publice in libertatea de exprimare a reclamantului. Aceasta era prevazuta de lege si urmarea un scop legitim, si anume protejarea reputatiei si drepturilor altora.
Importanta libertatii de exprimare
Curtea a observat importanta deosebita pe care o are combaterea discriminarii rasiale. Era semnificativ faptul ca reclamantul nu a facut el insusi acele afirmatii, dar a asistat la difuzarea lor, in calitatea sa de jurnalist, in cadrul unui program de stiri. Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice si priveste si informatiile care socheaza sau ofenseaza. Presa joaca un rol important intr-o societate democratica; este datoria sa sa difuzeze informatii si idei asupra tuturor subiectelor de interes general, iar publicul are dreptul sa le primeasca. Presa joaca un rol vital de caine de paza. Aceste principii se aplica in egala masura si in media audiovizuale. Atunci cand se iau in considerare obligatiile si responsabilitatile jurnalistului, impactul potential al mijlocului de comunicare in masa folosit este un factor important; mijloacele de comunicare in masa audiovizuale au un efect imediat si mai puternic decat efectul pe care il are presa scrisa. Curtea a considerat ca:
Importanta libertatii de exprimare
Curtea a observat importanta deosebita pe care o are combaterea discriminarii rasiale. Era semnificativ faptul ca reclamantul nu a facut el insusi acele afirmatii, dar a asistat la difuzarea lor, in calitatea sa de jurnalist, in cadrul unui program de stiri. Libertatea de exprimare constituie unul din fundamentele esentiale ale unei societati democratice si priveste si informatiile care socheaza sau ofenseaza. Presa joaca un rol important intr-o societate democratica; este datoria sa sa difuzeze informatii si idei asupra tuturor subiectelor de interes general, iar publicul are dreptul sa le primeasca. Presa joaca un rol vital de caine de paza. Aceste principii se aplica in egala masura si in media audiovizuale. Atunci cand se iau in considerare obligatiile si responsabilitatile jurnalistului, impactul potential al mijlocului de comunicare in masa folosit este un factor important; mijloacele de comunicare in masa audiovizuale au un efect imediat si mai puternic decat efectul pe care il are presa scrisa. Curtea a considerat ca:
- Comunicarea de stiri bazate pe interviuri, difuzate sau nu, constituie unul din cele mai importante mijloace prin care presa reuseste sa joace rolul sau primordial de caine de paza public. Sanctionarea unui jurnalist pentru ca a contribuit la difuzarea afirmatiilor facute de alta persoana intr-un interviu ar afecta in mod serios contributia presei la dezbaterea unor subiecte de interes public si nu ar trebui sa se recurga la ea decat daca exista motive deosebit de puternice pentru acest lucru. (par. 35)
Curtea a luat in considerare modalitatea in care a fost pregatit reportajul, continutul sau, contextul in care a fost difuzat si scopul programului. Faptul ca reclamantul a avut initiativa de a realiza reportajul si ca a inclus in el afirmatiile rasiste a fost acceptat drept motiv determinant pentru a justifica ingerinta.
Discursul care incita la ura
Totusi, in cauza a fost relevant faptul ca reportajul era precedat de o introducere, care prezenta scopul interviului – acela de a identifica anumiti indivizi rasisti si de a face un portret al mentalitatii si mediului social din care provin. Scopul interviului era sa expuna si sa analizeze opiniile unui grup de tineri, cu privire la anumite aspecte care priveau o problema de care publicul se precupa in mod serios. Privit obiectiv, demersul lui nu putea fi considerat ca promova opinii rasiste. Reportajul era difuzat ca parte a unui program de stiri ce se adresa unui public bine informat.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate