Casado Coca contra Spania
Citare: Hotararea din 26 ianuarie 1994, cererea nr. 15450/89 (Curtea Europeana a Drepturilor Omului)
Rezumat: Consiliul Baroului a trimis un avertisment scris unui avocat pentru ca acesta facea publicitate serviciilor sale.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Spania, Europa
Situatie de fapt: Reclamantul era avocat. In mod regulat, acesta dadea anunturi facand publicitate activitatii sale in ziarele locale. Consiliul Baroului din Barcelona a initiat cateva proceduri disciplinare impotriva lui, care s-au incheiat cu aplicarea a doua mustrari si a doua avertismente. Atunci cand acesta si-a promovat serviciile intr-un ziar al unei asociatii de rezidenti, Consiliul Baroului a initiat noi proceduri disciplinare impotriva lui. Reclamantul a primit un avertisment scris pentru nerespectarea interdictiei asupra publicitatii profesionale. Ca urmare a unui recurs intern, fara succes, reclamantul a facut recurs la instantele competente, insa avertismentul a fost mentinut.
DECIZIE
Importanta libertatii de exprimare
Dreptul la libertatea de exprimare este un drept garantat tuturor. Nicio distinctie nu se poate face in ceea ce priveste tipul de scop urmarit, dupa cum acesta urmareste sau nu profit. Curtea a aratat ca articolul 10 se aplica la discursul politic, la exprimarea artistica, la informatiile de natura comerciala si chiar la muzica usoara sau la anunturile publicitare. Anunturile contestate dadeau doar numele reclamantului, profesia, adresa si numarul de telefon. Acestea erau publicate cu scopul de a face publicitate si de a oferi persoanelor care aveau nevoie de asistenta juridica o informatie ce le putea fi de folos si, probabil, le putea facilita accesul la justitie. Articolul 10 se aplica in mod corespunzator.
Consiliul Baroului din Barcelona este, potrivit legii interne, o persoana juridica de drept public. Mai mult, recursul la deciziile sale nu putea fi solutionat decat de instantele competente ce erau institutii ale statului. Asadar, este vorba despre o ingerinta din partea autoritatii publice.
Masura disciplinara era bazata pe interdictia publicitatii impusa de statutul Baroului spaniol, de Baroul din Barcelona precum si de deciziile consiliului sau. Jurisprudenta Curtii Constitutionale a acceptat faptul ca normele ce guverneaza asocierile profesionale pot fi stipulate prin reglementari. Curtea a estimat aceasta interpretare ca fiind rezonabila si a declarat ca ingerinta era prevazuta de lege. Normele contestate erau destinate protejarii interesului public, asigurand, in acelasi timp, respectarea membrilor baroului. Asadar acestea urmareau un scop legitim in mod corespunzator.
Puterea de apreciere a statului este deosebit de importanta in domeniul complex si fluctuant al concurentei neloiale si al publicitatii. Problema, pentru Curte, era sa stabileasca daca masurile luate la nivel national erau justificate in principiu si proportionale.
Pentru cetatean, publicitatea este un mijloc de a descoperi caracteristicile serviciilor si bunurilor ce ii sunt propuse. Cu toate acestea, Curtea a aratat ca publicitatea:
Dreptul la libertatea de exprimare este un drept garantat tuturor. Nicio distinctie nu se poate face in ceea ce priveste tipul de scop urmarit, dupa cum acesta urmareste sau nu profit. Curtea a aratat ca articolul 10 se aplica la discursul politic, la exprimarea artistica, la informatiile de natura comerciala si chiar la muzica usoara sau la anunturile publicitare. Anunturile contestate dadeau doar numele reclamantului, profesia, adresa si numarul de telefon. Acestea erau publicate cu scopul de a face publicitate si de a oferi persoanelor care aveau nevoie de asistenta juridica o informatie ce le putea fi de folos si, probabil, le putea facilita accesul la justitie. Articolul 10 se aplica in mod corespunzator.
Consiliul Baroului din Barcelona este, potrivit legii interne, o persoana juridica de drept public. Mai mult, recursul la deciziile sale nu putea fi solutionat decat de instantele competente ce erau institutii ale statului. Asadar, este vorba despre o ingerinta din partea autoritatii publice.
Masura disciplinara era bazata pe interdictia publicitatii impusa de statutul Baroului spaniol, de Baroul din Barcelona precum si de deciziile consiliului sau. Jurisprudenta Curtii Constitutionale a acceptat faptul ca normele ce guverneaza asocierile profesionale pot fi stipulate prin reglementari. Curtea a estimat aceasta interpretare ca fiind rezonabila si a declarat ca ingerinta era prevazuta de lege. Normele contestate erau destinate protejarii interesului public, asigurand, in acelasi timp, respectarea membrilor baroului. Asadar acestea urmareau un scop legitim in mod corespunzator.
Puterea de apreciere a statului este deosebit de importanta in domeniul complex si fluctuant al concurentei neloiale si al publicitatii. Problema, pentru Curte, era sa stabileasca daca masurile luate la nivel national erau justificate in principiu si proportionale.
Pentru cetatean, publicitatea este un mijloc de a descoperi caracteristicile serviciilor si bunurilor ce ii sunt propuse. Cu toate acestea, Curtea a aratat ca publicitatea:
- poate uneori sa fie limitata, in special pentru a preintampina concurenta neloiala precum si publicitatea mincinoasa sau inselatoare (...). Chiar si realizarea unei publicitati obiective si adevarate poate fi restransa in scopul asigurarii respectarii drepturilor altora sau date fiind anumite circumstante in legatura cu activitatile profesionale si de afaceri.
Necesitate
Cu toate acestea, asemenea restrictii cer un control atent. Interdictia in cauza nu era una absoluta. Membrii Baroului nu se pot compara cu alte profesii liberale avand in vedere faptul ca ocupa o pozitie centrala in administrarea justitiei ca intermediari intre public si instante. Normele care reglementeaza profesia difera de la stat la stat. Vasta gama de norme si diferitii indici de schimbare arata complexitatea problemei. Asadar, in acest context, reactia autoritatilor competente nu poate fi considerata disproportionata in raport cu scopul urmarit.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate