Barthold contra Republica Federala Germania
Citare: Hotararea din 25 martie 1985, cererea nr. 8734/79 (Curtea Europeana a Drepturilor Omului)
Rezumat: Reclamantul, un medic chirurg veterinar, a fost impiedicat in a face anumite declaratii in presa.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Germania, Europa
Situatie de fapt: Reclamantul, un medic chirurg veterinar, a aparut intr-un articol de ziar ce discuta despre disponibilitatea medicilor chirurgi veterinari pe timpul noptii. Articolul relata un incident in care proprietarii unei pisici incercasera sa ia legatura cu doi practicieni veterinari precum si cu serviciile de urgenta, dar nu reusisera sa obtina ajutor pentru pisica lor - care era grav bolnava - pana cand a intervenit reclamantul. Articolul discuta problema lipsei serviciilor veterinare nocturne de calitate si includea o fotografie a reclamantului. Cativa alti medici chirurgi veterinari au considerat acest articol ca fiind o publicitate neloiala, contrara Normelor de Conduita Profesionala, de unde rezulta o concurenta neloiala. Acestia au depus o plangere in urma careia un ordin a fost dat reclamantului ce il impiedica, in relatiile sale cu jurnalistii, sa isi completeze parerile cu exemple de fapte provenind din experienta proprie si care ilustrau dificultatile pe care le-au intalnit proprietarii de animale atunci cand au incercat sa obtina ajutorul unui medic chirurg veterinar, pe timpul noptii. Ordinul a fost confirmat in urma unui recurs.
DECIZIE
Ordinul a reprezentat o ingerinta in dreptul la libertatea de exprimare, prevazut de lege si care apara scopul legitim al protejarii drepturilor altora. Problema era sa se determine daca acest ordin era „necesar intr-o societate democratica”.
Necesitate
Curtea a reamintit ca:
Necesitate
Curtea a reamintit ca:
- Desi adjectivul „necesar” (...) nu este sinonim cu „indispensabil” si nici nu are flexibilitatea unor expresii precum „admisibil”, „ordinar”, „folositor”, rezonabil” sau „de dorit”, acesta implica, mai degraba, existenta unei „nevoi sociale presante”. Statele contractante se bucura de o putere de apreciere in acest domeniu, insa aceasta putere de apreciere coexista cu un control european care este mai mult sau mai putin profund in functie de circumstante; este in sarcina Curtii sa stabileasca definitiv daca ingerinta in chestiune corespunde unei asemenea nevoi, daca este „proportionala cu scopul legitim urmarit” si daca motivele expuse de autoritatile nationale pentru a o justifica sunt „relevante si suficiente”.
Mai mult, Curtea a subliniat:
- Libertatea de exprimare ocupa un loc predominant intr-o societate democratica. Libertatea de exprimare reprezinta unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice si una dintre conditiile fundamentale pentru progresul sau si pentru dezvoltarea fiecarei fiinte umane. Necesitatea restrictiei asupra acestei libertati in vederea unui [scop legitim] trebuie sa fie stabilita in mod convingator.
Curtea a luat in considerare faptul ca interdictia era limitata dat fiind faptul ca mentinea dreptul reclamantului de a-si exprima parerea asupra chestiunii serviciului de noapte pentru medicii chirurgi veterinari din Hamburg si chiar, facand aceasta, el putea sa isi divulge numele, sa aiba o fotografie publicata si sa mentioneze ca era directorul unei clinici veterinare. Cu toate acestea, Curtea a considerat ca interdictia impusa reclamantului cu privire la relatarea propriilor experiente practice nu era justificata. Acest ordin descuraja reclamantul sa contribuie la dezbaterea publica asupra unor subiecte ce afectau viata comunitatii si impiedica presa sa isi exercite misiunea de furnizor al informatiilor si de observator public. Asadar, interdictia nu era proportionala cu scopul legitim urmarit si, in consecinta, nu era „necesara intr-o societate democratica” „pentru protectia drepturilor altora”.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate