Gaweda contra Polonia
Citare: Hotararea din 14 martie 2002, cererea nr. 26229/95 (Curtea Europeana a Drepturilor Omului)
Rezumat: Autoritatile poloneze au refuzat cererea reclamantului de inregistrare a doua publicatii periodice, impiedicand astfel publicarea lor.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Polonia, Europa
Situatie de fapt: Instantele poloneze au respins cererea reclamantului de a inregistra denumirile a doua periodice pe care acesta dorea sa le publice. Potrivit instantelor, denumirea uneia din publicatii ar fi putut induce in eroare cititorii potentiali, in timp ce denumirea celeilalte ar fi putut afecta negativ relatiile internationale. La momentul respectiv, legea poloneza impunea ca titlurile publicatiilor sa fie inregistrare judecatoreste inainte de publicarea lor. In ambele cazuri, instantele i-au oferit reclamantului oportunitatea de a schimba titlurile, astfel incat periodicele in cauza sa poata fi publicate. Reclamantul a refuzat si a atacat fara succes ambele decizii.
DECIZIE
Refuzul inregistrarii a constituit o ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare, potrivit articolului 10. Problema era in ce masura ingerinta era „prevazuta de lege”.
Ingerinta prevazuta de lege
Cu privile la verificarea prevederii in lege, Curtea a notat ca:
Ingerinta prevazuta de lege
Cu privile la verificarea prevederii in lege, Curtea a notat ca:
- [U]na din conditiile care rezulta din notiunea de „prevazuta de lege” este caracterul previzibil al masurii in cauza. O norma nu poate fi considerata drept „lege”, decat daca este formulata cu suficienta precizie astfel incat sa permita fiecarui cetatean sa isi regleze conduita: acesta trebuie sa fie capabil – la nevoie beneficiind de un sfat competent – sa prevada, in mod rezonabil, consecintele pe care o anumita actiune poate sa le aiba. (...) [L]egea aplicabila trebuie sa contina indicatii clare cu privire la imprejurarile in care asemenea ingerinte sunt permise, aceasta cu atat mai mult atunci cand consecintele ingerintei sunt, ca in cazul de fata, blocarea completa a publicarii periodicului. Aceasta datorita potentialei amenintari pe care o asemenea ingerinta prealabila o reprezinta pentru libertatea de exprimare. (par. 39-40)
Instantele poloneze au gresit cand au dedus ca legea poloneza le dadea puterea de a refuza inregistrarea denumirilor care nu satisfaceau proba veritatii. Curtea a considerat ca aceasta interpretare a creat cerinte ambigue:
- A (...) cere ca denumirea unei reviste sa contina o informatie adevarata (...) nu corespunde cu libertatea presei. Denumirea unei publicatii periodice nu reprezinta exprimarea unei afirmatii ca atare, din moment ce functia ei esentiala este sa identifice publicatia respectiva pe piata presei, pentru cititorii sai actuali si pentru cei potentiali. (par. 43)
In consecinta, Curtea a concluzionat ca legea nu era suficient de clara pentru a-i permite reclamantului sa-si regleze comportamentul si, prin urmare, ingerinta in libertatea de exprimare a reclamantului protejata de Articolul 10, nu era „prevazuta de lege”.
Faptul ca sistemul de inregistrare era controlat de instantele judecatoresti nu diminua natura incalcarii:
Faptul ca sistemul de inregistrare era controlat de instantele judecatoresti nu diminua natura incalcarii:
- [C]aracterul judiciar al sistemului de inregistrare este o garantie pretioasa pentru libertatea presei. Cu toate acestea, decizia data de instantele judecatoresti nationale in acest domeniu trebuie, de asemenea, sa fie conforma [cu dreptul la libertatea exprimare]. Curtea a constata ca, in speta, acest lucru nu a fost suficient in sine ca sa determine instantele de judecata sa se abtina de la a impune o restrictie prealabila cu privire la presa scrisa, restrictie ce a condus la interzicerea unor intregi publicatii periodice din cauza denumirii lor. (par. 47)
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate