Benjamin si altii contra Ministerului Informatiei si Audiovizualului
Citare: 4 februarie 2001, apelul nr. 2 din 1999, Consiliul de Stat (Comitetul Judecatoresc al Consiliului de Stat din Anguilla)
Rezumat: O emisiune difuzata de un post national de radio a fost suspendata de Guvern.
Jurisdictie: Consiliul de Stat din Anguilla, Anguilla, Americi
Situatie de fapt: Primul reclamant gazduia o emisiune de succes pe singurul post national laic de radio, care apartinea Guvernului. Emisiunea era un amestec de analiza in studio si de discutii prin telefon cu publicul asupra unor subiecte de interes general. Al doilea si al treilea reclamant erau ascultatori fideli care participasera la discutiile telefonice. In urma unei controversate discutii pe tema loteriei publice, guvernul a amenintat mai intai ca va initia o actiune in justitie impotriva prezentatorului, iar apoi a suspendat emisiunea. Reclamantii au obtinut o decizie a Inaltei Curti potrivit careia suspendarea emisiunii contravenea dreptului lor la libera exprimare. Apelul Guvernului a fost admis de catre Curtea de Apel, care a declarat ca un post de radio nu este un domeniu public unde exista un drept de a exprima opinii si ca dreptul la libera exprimare nu impune guvernului obligatia pozitiva de a pune la dispozitie un mijloc pentru exercitiul ei. Curtea a specificat ca suspendarea autorizatiei a fost o simpla problema administrativa. Reclamantul a facut apel la Consiliul de Stat
DECIZIE
Prima problema a fost daca dreptul la libera exprimare sa aplica in cazul dat. Guvernul a argumentat ca nu exista un drept general de acces la difuziunea radio ca mijloc de comunicare; prin urmare, primul reclamant nu avea niciun drept de a prezenta o emisiune dincolo de contractul sau, in prezent incetat, iar ceilalti reclamanti nu aveau nici un drept constitutional de a-si exprima opiniile in cadrul unei asemenea emisiuni. Curtea a respins argumentul, declarand:
- Pot exista imprejurari cand libertatea de exprimare, fundament al democratiei, asa cum a subliniat judecatorul, poate fi restransa (…) cand nu exista nici un drept contractual sau cu caracter general al unei persoane de a-si exprima opiniile in modul in care doreste. (par.31)
Curtea a preluat din jurisprudenta Comisiei Europene a Drepturilor Omului, care in cazul lui X. si Asociatia Z. v. Marea Britanie a statuat ca:
- Refuzul de a acorda timp de emisie unuia sau mai multor grupuri sau unor anumite persoane poate, in anumite circumstante, sa ridice o problema in ce priveste dreptul la libertatea de exprimare. (par. 31)
Curtea a considerat ca in prezentul caz, emisiunea radiofonica de discutii dezbatea un subiect de interes public – loteria nationala – iar participantii prin telefon erau foarte implicati. Mai mult decit atat, o discutie despre aceste subiecte pe un post de radio apartinand Guvernului era modul cel mai eficient de a conduce dezbaterea. Curtea a fost de acord cu judecatorul de fond:
- Un post de radio apartinand guvernului este un mijloc adecvat si predilect pentru cultivarea si promovarea liberei exprimari conform Constitutiei, supus, bineinteles, unor ingradiri rezonabile datorate drepturilor celorlalti si interesului publicului (…) guvernul ofera in mod deliberat mijloace ca oamenii sa-si exercite cat mai mult dreptul la libertatea de exprimare. (par. 36)
Pentru aceste motive, inchiderea postului de radio reprezinta o ingerinta in dreptul la libera exprimare.
Importanta libertatii de exprimare
Curtea a subliniat importanta libertatii de exprimare intr-o societate democratica, referindu-se la cazul Rangaran v. Jagjivan Ram :
- Democratia este guvernarea de catre popor prin intermediul dezbaterii deschise. Insasi forma democratica de guvernare cere cetatenilor o participare activa si inteligenta la treburile comunitatii. Discutia publica cu participarea oamenilor este o trasatura fundamentala si un vector firesc pentru democratie, ceea ce o distinge de oricare alta forma de guvernare. (para. 42)
Curtea s-a referit la simetria intre jurisprudenta europeana si cea din Commonwealth pentru a arata acordul international cu privire la importanta libertatii de exprimare.
Scop legitim
Curtea a considerat ca motivele Guvernului pentru inchiderea postului nu erau legitime. In vreme ce Guvernul se declara in favoarea dezbaterii altor subiecte la postul de radio, din considerentele judecatorului de fond, a fost clar ca motivul guvernului era sa opreasca discutia despre loterie in acea emisiune. Suspendarea autorizatiei de emisie a constituit in mod clar o retragere arbitrara si nemotivata a unei platforme ce fusese pusa la dispozitie de catre guvern. Asadar, ingerinta nu urmarea un scop legitim. In sfarsit , Curtea a considerat ca si in situatia in care scopul ar fi fost legitim, reactia a fost disproportionata, deoarece ar fi fost suficient sa se dispuna interzicerea continuarii discutiei pe tema loteriei in cadrul emisiunii, mai degraba decat suprimarea definitiva a emisiunii.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate