R contra Central Criminal Court, ex parte Guardian, Observer si Martin Bright
Citare: [2001] 2 All ER 244 (Divisional Court)
Rezumat: Curtea a examinat un ordin de comunicare impotriva unui jurnalist si a doua ziare, care au fost obligate sa comunice toate materialele obtinute in urma unui contact pe care il avusesera cu un fost angajat al serviciilor secrete.
Jurisdictie: Divisional Court, Marea Britanie, Europa
Situatie de fapt: Un fost angajat al serviciilor secrete britanice ("S.") era investigat pentru pretinse incalcari ale legislatiei privind secretele de stat. El a afirmat ca serviciile secrete de securitate au fost implicate intr-o incercare nereusita de asasinat a unui sef de stat strain, care a dus la moartea unor trecatori nevinovati - afirmatie negata de Ministrul de Externe intr-un interviu radiodifuzat. In ziua urmatoare ziarul Guardian a publicat un articol care analiza afirmatiile Ministrului de Externe si identifica cateva aspecte ce decurgeau din afirmatiile sale. Doua zile mai tarziu, o scrisoare atribuita lui S. a fost publicata la rubrica de corespondenta a ziarului Guardian. Scrisoarea fusese trimisa printr-un e-mail care fusese sters in ziua publicarii, potrivit practicii uzuale a redactiei ziarului. In duminica urmatoare, ziarul Observer a publicat un articol scris de un ziarist, Bright, care facea referire la o scrisoare trimisa de S. Ministrului de Interne care dezvaluia detaliile complete ale pretinsului complot si din care reiesea clar ca S. i-a dezvaluit lui Bright numele a doi agenti activi ai serviciilor secrete, pretins implicati in complot. Cateva zile mai tarziu, S. a publicat pe pagina sa de internet o declaratie in care descria o intalnire a sa cu Bright, critica articolul si se plangea de incapacitatea jurnalistilor de a "copia exact din documentele pe care li le-a pus la dispozitie", afirmand ca ar fi trimis ziarului Observer o copie a scrisorii Ministrului de Interne. In continuare, politia a solicitat un ordin de comunicare urmarind obtinerea de la redactorul sef al ziarului Guardian a tuturor dosarelor, documentelor si inregistrarilor legate de scrisoarea lui S. cu scopul de a obtine adresa de e-mail a acestuia din urma. Politia a solicitat de asemenea ordine similare impotriva lui Bright si a ziarului Observer cu privire la toate dosarele, documentele si datele contabile sau alte inregistrari legate de articolul lui Bright. Ordinul a fost acordat, determinandu-le pe cele doua publicatii si pe Martin Bright sa sesizeze Divisional Court cerand examinarea legalitatii ordinului.
DECIZIE
Curtea a observat ca foarte putine probe au fost aduse in sprijinul ordinului de comunicare. Ea a subliniat ca, chiar si in cazuri privind securitatea nationala, statul nu poate doar sa-si sustina pozitia, fara a aduce dovezi:
- Recunoscand caracterul sensibil pe care l-ar putea avea cauzele privind securitatea nationala, in general, judecatorul nu poate actiona pe baza simplei justificari a unui agent de politie. ... Aceasta cerere necesita prezentarea completa si corecta [a probelor statului]. (la 254)
Curtea a considerat ca, in general, judecatorii ar trebui sa verifice cu atentie ordinele de comunicare. De asemenea, a citat, aprobandu-le, precedentele de common law care examinau in ce masura poate executivul sa confiste documente:
- „[D]aca [s-ar acorda autorizatia], cabinetele secrete si birourile oricarui supus al acestui Regat ar fi deschise cercetarilor si inspectiei unui mesager, de fiecare data cand autoritatile ar putea considera necesar sa acuze sau doar sa suspecteze o persoana de a fi autorul, editorul sau tipograful unei ofense impotriva guvernului (a se vedea Entick v. Carrington (1765) 19 State Tr 1029 la 1063-1064, [1558-1774] All ER Rep 41.) (la 261)
Chiar daca legislatia pe baza careia fusese eliberat ordinul de comunicare nu prevedea expres acest lucru, Curtea a statuat ca decizia de a acorda sau nu un asemenea ordin cu privire la materialul documentar jurnalistic ar trebui sa aiba in vedere posibila ingradire a dezbaterii publice. Curtea a subliniat importanta libertatii de exprimare si a precizat ca jurnalistii ar trebui sa nu fie afectati de intruziuni neautorizate:
- Fortele statului nu trebuie sa patrunda in locuinte, statul nu trebuie sa descurajeze, sa diminueze, sa inhibe sau sa ingradeasca exercitarea dreptului indivizilor la libertatea de exprimare sau exercitarea libertatii presei de a investiga si informa, si nici nu trebuie emise ordine care ar putea avea aceste efecte decat atunci cand un judecator s-a convins ca sunt intrunite conditiile legale pentru emiterea unui asemenea ordin si, ca o ultima garantie a libertatilor individuale, ca in circumstantele particulare ale cazului este intr-adevar oportun ca un astfel de ordin sa fie emis. (la 262)
In particular, Curtea a subliniat faptul ca nu trebuie emise ordine de comunicare doar pentru ca a fost publicat un material care creeaza situatii stanjenitoare. Mai mult, a atras atentia ca asemenea ordine pot avea un puternic efect inhibitor.
- Dezvaluirile neconvenabile sau stanjenitoare, fie pentru serviciile secrete fie pentru autoritatile publice, nu ar trebui sa fie suprimate. Procedurile legale prin care se urmareste confiscarea documentelor de lucru ale unui jurnalist sau perchezitionarea sediilor unei publicatii sau televiziuni ce difuzeaza reportajele sale, sau teama ca asemenea proceduri ar putea fi declansate sunt de natura sa inhibe discutia. Atunci cand presa realizeaza o investigatie autentica referitoare la activitati ale unei autoritati publice posibil ilegale sau susceptibile de a fi afectate de coruptie, sunt necesare in mod normal probe foarte serioase pentru a demonstra ca interesul public impune asemenea proceduri. In caz contrar, spre dezavantajul publicului, investigatii si dezbateri legitime, precum si „supapa de siguranta pe care o constituie jurnalismul de investigatie eficient” ...ar fi descurajate, poate chiar ingradite. (la 262, referinta omisa).
Avand in vedere ca, exceptie facand scrisoarea transmisa de S. Ministrului de Interne, Statul nu isi fundamentase pozitia, Curtea a admis cererile, in parte.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate