Oberschlick contra Austriei
Citare: Hotararea din 1 iulie 1997, cererea nr. 20834/92 (Curtea Europeana a Drepturilor Omului)
Rezumat: Reclamantul, jurnalist, a fost condamnat pentru insulta, pentru ca a numit un politician idiot in replica la un discurs provocator.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Austria, Europa
Situatie de fapt: Reclamantul, ziarist, era redactorul unui periodic. El a reprodus un discurs al domnului Haider, liderul Partidului Austriac al Libertatii, partid de extrema dreapta. Discursul sustinea ca toti soldatii din cel de-al doilea razboi mondial, inclusiv soldatii germani, au luptat pentru pace si libertate. El a mai sustinut ca oamenii ar trebui sa fie recunoscatori tuturor soldatilor care au luptat pentru fondarea societatii democratice de astazi. A mai sugerat ca numai cei care si-au riscat viata in razboi sunt indreptatiti sa exercite libertatea de exprimare. Reclamantul a comentat ca Haider nu este un nazist, ci un idiot. Haider a initiat o actiune penala pentru defaimare si insulta impotriva reclamantului. Reclamantul a fost condamnat pentru insultarea lui Haider si obligat sa platesca o amenda. Prima instanta a decis ca cuvantul idiot poate fi folosit numai pentru defaimare, niciodata pentru critica obiectiva.
DECIZIE
A existat o interferenta cu exercitiul dreptului reclamantului la libertatea de exprimare; aceasta a fost prevazuta de lege si a urmarit un scop legitim, al protectiei reputatiei si drepturilor altora.
Importanta libertatii de exprimare
Rolul presei este de a transmite informatii si idei spre chestiuni politice si alte probleme de interes general. Dreptul se intinde si asupra informatiilor si ideilor care socheza, ofenseaza sau deranjeaza. Curtea a subliniat:
Importanta libertatii de exprimare
Rolul presei este de a transmite informatii si idei spre chestiuni politice si alte probleme de interes general. Dreptul se intinde si asupra informatiilor si ideilor care socheza, ofenseaza sau deranjeaza. Curtea a subliniat:
- Limitele criticii acceptabile (...) sunt mai largi cu privire la un politician in exercitarea rolului sau public decat cu privire la persoane private. Politicianul trebuie sa accepte in mod inevitabil si constient verificarea stricta a fiecarui cuvant si fapta, atat din partea jurnalistilor cat si a publicului larg, si trebuie sa dovedeasca un grad mai mare de toleranta, mai ales atunci cand el insusi face declaratii publice susceptibile de a fi criticate. Indubitabil, un politician este indreptatit la protectia reputatiei sale, chiar si atunci cand nu actioneaza ca persoana privata, dar cerintele acestei protectii trebuie cantarite cu interesele dezbaterii libere a chestiunilor politice.
Infractiunea de defaimare
Hotararea judecatoreasca incriminata trebuie apreciata in lumina situatiei de fapt a cazului, luata ca un intreg. Cel mai important element de fapt il constituie discursul lui Haider, pe care acesta l-a dorit provocator si generator de reactii puternice. Reclamantul a explicat in articolul sau motivele pentru care a tras concluzia ca Haider e un idiot – in principal faptul ca Haider s-a autoexclus de la exercitarea libertatii de exprimare, pentru ca nu a luptat in razboi. Articolul reclamantului poate fi considerat polemic, dar nu a constituit un atac personal gratuit, deoarece autorul a oferit o explicatie obiectiva pentru opinia sa, bazata chiar pe discursul lui Haider. Era parte dintr-o dezbatere politica initiata chiar de Haider, care echivala cu o opinie a carei valoare de adevar nu e susceptibila de dovada. O asemenea opinie poate fi considerata excesiva, mai ales in absenta oricarei baze factuale. Dar nu aceasta este situatia in cazul de fata. Desi numirea in public a unui politician drept idiot il poate ofensa, cuvantul nu a fost disproportionat cu indignarea provocata cu stiinta de Haider. Articolul 10 protejeaza nu numai substanta ideilor si informatiilor exprimate, ci si forma in care sunt transmise.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate