FERET c. Belgiei
Citare: Belgia
Rezumat: Condamnarea presedintelui unui partid politic de extrema dreapta pentru incitare publica la discriminare si ura fata de straini prin intermediul distribuirii unor hartii cu ocazia campaniei electorale.
Jurisdictie: , ,
Situatie de fapt: Reclamantul este presedintele partidului politic ?? Front National-Nationaal Front ??, iar la momentul faptelor era deputat in Camera Reprezentantilor. Distribuirea de afise de catre partidul sau, in cadrul campaniei electorale, a condus la formularea unor plangeri impotriva lui. Mesajele cuprinse in aceste afise ii prezentau pe imigrantii de origine non-europeana ca fiind un mediu infractional si interesat de exploatarea avantajelor ce decurgeau din instalarea lor pe teritoriul Belgiei, incercand sa-i aduca in derizoriu si riscand in mod inevitabil sa suscite sentimente de dispret, respingere, chiar ura fata de straini. Imunitatea parlamentara a reclamantului a fost ridicata, la cererea procurorului. Reclamantul a fost anchetat in calitate de autor al brosurilor litigioase, editor responsabil si proprietar al site-ului internet, care difuzase o parte dintre brosurile litigioase. Reclamantul a fost condamnat la 250 de ore de munca ce urma sa fie executata in sectorul integrarii strainilor, subsidiar la 10 luni de inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei si la zece ani de interdictie de a fi ales. Instantele nationale au considerat ca faptele reprosate reclamantului nu se situau in sfera activitatii sale parlamentare si ca afisele contineau elemente ce incitau in mod neechivoc si intentionat la discriminare, la segregare sau la ura, pentru motive de rasa, culoare, sau origine etnica sau nationala.
DECIZIE
Condamnarea litigioasa constituie o ingerinta prevazuta de legea ce urmarea reprimarea anumitor acte de rasism si xenofobie. Ea avea drept scop asigurarea ordinii si protejarea reputatiei si drepturilor altora. Lupta impotriva discriminarii rasiale este foarte importanta, astfel cum subliniaza chiar textele Consiliului Europei. Incitarea la ura nu implica in mod necesar apelul la un act de violenta sau la alt act contrar legii. Atingerile aduse persoanelor prin injurii, ridicol sau defaimarea unor populatii sau grupuri specifice sau incitarea la discriminare, astfel cum este cazul in speta, sunt suficiente pentru ca autoritatile sa privilegieze lupta impotriva discursului rasist fata de o libertate de exprimare iresponsabila si care aduce atingere demnitatii sau chiar securitatii acestor persoane sau grupuri de persoane. Discursul la ura care incita la prejudecati religioase, etnice sau culturale reprezinta un pericol pentru pacea sociala si stabilitatea politica a statelor democratice. Calitatea de parlamentar a reclamantului nu poate fi considerata o circumstanta atenuanta, fiind de o importanta cruciala ca oamenii politici, in discursurile lor publice, sa evite sa faca afirmatii susceptibile de a alimenta intoleranta. Ei trebuie sa apere democratia si principiile ei deoarece obiectivul lor ultim este preluarea puterii.
In speta, Camera Reprezentantilor a considerat ca afirmatiile incriminate justificau ridicarea imunitatii parlamentare a reclamantului.
Incitarea la excluderea strainilor constituie o atingere fundamentala a drepturilor persoanelor care justifica luarea unor precautii din partea tuturor, inclusiv a oamenilor politici. Afisele partidului politic au fost distribuite in contextul campaniei electorale, mijloc de exprimare care urmarea sa atinga electoratul in sens larg, deci intreaga populatie. Partidele politice trebuie sa beneficieze de o mare libertate de exprimare in vederea incercarii convingerii electoratului. In cazul unui discurs rasist sau xenofob, contextul electoral contribuie la incitarea la ura si violenta, iar impactul acestui tip de discurs devine mai puternic si cu consecinte mai serioase. Discursul politic cere o mare protectie prin jocul imunitatii parlamentare si a interdictiei urmaririi penale pentru opiniile exprimate in incinta Parlamentului. Partidele politice au dreptul de a-si apara opiniile in public, chiar daca ele vatama, socheaza ori ingrijoreaza o parte a populatiei. Acestea pot propune solutii legate de imigratie, dar fara a suscita reactii incompatibile cu un climat social calm si fara a submina increderea in institutiile democratice. Dupa examinarea textelor litigioase, Curtea a ajuns la concluzia ca limbajul folosit de reclamant incita in mod evident la discriminare si ura rasiala, lucru care nu poate fi camuflat sub procesul electoral. Motivele date de instantele nationale pentru a justifica ingerinta in libertatea de exprimare a reclamantului erau pertinente si suficiente, avand in vedere nevoia sociala imperioasa de protejare a ordinii publice si a drepturilor altora, mai precis a drepturilor comunitatii de imigranti. In sfarsit, Curtea de Apel a condamnat reclamantul, intre altele, la ineligibilitate pentru o durata de zece ani ; ea a aplicat astfel principiul reamintit de atatea ori de Curte, conform caruia calea penala trebuie folosita cu retinere, mai ales atunci cand exista alte modalitati de a raspunde atacurilor si criticilor nejustificate. Prin urmare, ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare a fost justificata, articolul 10 nefiind incalcat.
In speta, Camera Reprezentantilor a considerat ca afirmatiile incriminate justificau ridicarea imunitatii parlamentare a reclamantului.
Incitarea la excluderea strainilor constituie o atingere fundamentala a drepturilor persoanelor care justifica luarea unor precautii din partea tuturor, inclusiv a oamenilor politici. Afisele partidului politic au fost distribuite in contextul campaniei electorale, mijloc de exprimare care urmarea sa atinga electoratul in sens larg, deci intreaga populatie. Partidele politice trebuie sa beneficieze de o mare libertate de exprimare in vederea incercarii convingerii electoratului. In cazul unui discurs rasist sau xenofob, contextul electoral contribuie la incitarea la ura si violenta, iar impactul acestui tip de discurs devine mai puternic si cu consecinte mai serioase. Discursul politic cere o mare protectie prin jocul imunitatii parlamentare si a interdictiei urmaririi penale pentru opiniile exprimate in incinta Parlamentului. Partidele politice au dreptul de a-si apara opiniile in public, chiar daca ele vatama, socheaza ori ingrijoreaza o parte a populatiei. Acestea pot propune solutii legate de imigratie, dar fara a suscita reactii incompatibile cu un climat social calm si fara a submina increderea in institutiile democratice. Dupa examinarea textelor litigioase, Curtea a ajuns la concluzia ca limbajul folosit de reclamant incita in mod evident la discriminare si ura rasiala, lucru care nu poate fi camuflat sub procesul electoral. Motivele date de instantele nationale pentru a justifica ingerinta in libertatea de exprimare a reclamantului erau pertinente si suficiente, avand in vedere nevoia sociala imperioasa de protejare a ordinii publice si a drepturilor altora, mai precis a drepturilor comunitatii de imigranti. In sfarsit, Curtea de Apel a condamnat reclamantul, intre altele, la ineligibilitate pentru o durata de zece ani ; ea a aplicat astfel principiul reamintit de atatea ori de Curte, conform caruia calea penala trebuie folosita cu retinere, mai ales atunci cand exista alte modalitati de a raspunde atacurilor si criticilor nejustificate. Prin urmare, ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare a fost justificata, articolul 10 nefiind incalcat.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate