Financial Times Ltd. si Altii c. Regatului Unit
Citare: Regatul Unit
Rezumat: Condamnarea de catre instantele nationale a unor jurnalisti la dezvaluirea surselor jurnalistice motivata de necesitatea protejarii confidentialitatii informatiilor unei societati comerciale. Curtea a considerat ca in speta nu au existat circumstante exceptionale care sa justifice un ordin de dezvaluire a surselor jurnalistice.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Regatul Unit, Europa
Situatie de fapt: Reclamantii in fata Curtii sunt Financial Times Ltd (???FT???), Independent News & Media Ltd, Guardian Newspapers Ltd, Times Newspapers Ltd, si Reuters Group.
In octombrie 2001, Interbrew, o societate producatoare de bere, a solicitat consilierilor sai de la bancile de investitii Goldman Sachs si Lazard efectuarea unei cercetari cu privire la posibila asociere intre Interbrew si un competitor de-al sau Berariile Sud Africane (???SAB???), precum si in vederea unei preluari a acesteia din urma. Documentul, confidential, a ajuns in mainile unei persoane necunoscute nici chiar de catre reclamanti (???X ???) care a trimis-o mai multor societati din media, printre care FT, The Guardian, The Times si Reuters. Documentul era aproape identic cu cel prezentat Interbrew, conform afirmatiilor acestora, cu exceptia inlocuirii pretului de oferta a actiunilor SAB intre 500 si 600 de centi in loc de intre 400 si 550 de centi si a calendarului pentru oferta.
Documentul a facut obiectul unei acoperiri mediatice largi. FT a publicat in seara primirii documentului de la X si dupa ce a avertizat unul dintre consilierii Interbrew despre intentia sa, un articol in care se mentiona faptul ca Interbrew pregatea o oferta pentru SAB precum si data de 3 decembrie 2001 pentru o prima abordare. Inainte de publicarea articolului, ziaristul a fost contactat de directorul executiv al Interbrew care i-a spus oficial ca societatea pe care o conducea a facut cercetari cu privire la SAB, dar ca nu erau intr-un stadiu avansat de pregatire a ofertei. Articolul nu continea oferta de pret, dar reda cu acuratete nume de cod folosite de consilieri in prezentare si citate din document. Articolul a fost publicat atat pe internet cat si in versiunea tiparita. The Times a publicat de asemenea un articol, in care era redat inclusiv pretul estimat al ofertei. Reuters a redat articolul din FT si cresterea pretului actiunilor SAB la Bursa din Johannesburg. Ca urmare a primirii unei copii a documentului de la X, Reuters a publicat in aceeasi zi un nou articol facand trimitere la primirea documentului continand informatiile scurse. In conferinta de presa sustinuta de Interbrew in aceeasi zi, liderii acesteia au confirmat realizarea unei analize preliminare a SAB, dar au afirmat ca nu fusese facut niciun demers. In ziua urmatoare, ca urmare a primirii documentului de la X, The Guardian a publicat un articol facand trimitere la ?? documentul secret ??. The Independent nu a primit o copie a documentului de la X, dar a reusit sa isi procure una de la o sursa cunoscuta, dar al carei nume nu a dorit sa il dezvaluie si a publicat doua articole, intr-unul dintre ele sustinand ca oferta de pret si calendarul erau false.
Cu ocazia unei a doua conferinte de presa, Interbrew a afirmat ca informatiile scurse contineau fabulatii. Fiecare dintre reclamanti a publicat aceste afirmatii, continuand totodata publicarea unor articole privind documentul falsificat si posibila oferta.
Impactul acestor articole de presa asupra actiunilor SAB si Interbrew nu a fost semnificativ. Interbrew a incercat fara succes sa il identifice pe X, angajand o societate care a facut demersuri in acest sens.
Interbrew a chemat in judecata societatile reclamante solicitand predarea documentelor care au stat la baza articolelor de presa precum si dezvaluirea surselor jurnalistice.
Toti reclamantii au fost obligati de instantele interne sa predea documentul ce continea informatiile scurse, insa au refuzat sa puna in executare hotararile judecatoresti. Instantele judecatoresti au ajuns la aceasta concluzie dupa analizarea jurisprudentei CEDO in materia dezvaluirii surselor jurnalistice. Acestea au considerat ca necesitatea protejarii Interbrew de incalcari ale confidentialitatii precum si scopul malefic al sursei erau importante pentru inclinarea balantei in favoarea unui sistem judiciar efectiv care sa ii permita societatii sa introduca o actiune pentru tragerea la raspundere a lui X, in detrimentul libertatii de exprimare.
DECIZIE
In fata Curtii, reclamantii s-au plans de decizia tribunalelor interne prin care au fost obligati sa puna la dispozitia Interbrew documentul ce continea informatiile scurse.
Curtea a constatat ca desi hotararea de care se plang reclamantii nu a fost inca pusa in executare, acest lucru nu este de natura sa inlature prejudiciul din speta, avand in vedere ca decizia mai poate fi inca pusa in executare. Aceasta ingerinta era prevazuta de lege si urmarea scopurile legitime de protejare a drepturilor unor persoane si de prevenire a dezvaluirii unor informatii confidentiale.
In ceea ce priveste necesitatea ingerintei, Curtea a aratat rolul important al presei intr-o societate democratica precum si efectul pe care un ordin de dezvaluire a surselor jurnalistice l-ar avea asupra ziarului, a cititorilor sai si mai ales asupra potentialelor viitoare surse.
Curtea a acceptat faptul ca in anumite circumstante scopul daunator urmarit de sursa poate constitui in sine un motiv suficient si relevant pentru a dispune dezvaluirea surselor jurnalistice. Perceptia publicului asupra principiului nedezvaluirii surselor jurnalistice nu ar fi atinsa atunci cand sursa ar actiona in mod evident cu rea-credinta si cu scopul de a produce prejudicii, dezvaluind in mod intentionat informatii falsificate. Cu toate acestea, instantele nationale ar trebui sa fie prudente, in absenta unor probe convingatoare, ca acesti factori se regasesc intr-o speta data. In orice caz, avand in vedere diferitele interese aflate in joc, Curtea a aratat ca comportamentul sursei, desi este un factor important, nu poate fi niciodata decisiv in analizarea necesitatii ingerintei. In speta, procedurile nationale impotriva reclamantilor nu permiteau stabilirea scopului lui X cu un grad suficient de certitudine.
Asadar, Curtea nu a atribuit importanta, in analizarea necesitatii ingerintei, scopului lui X. In ceea ce priveste afirmatiile conform carora documentul a fost falsificat, Curtea a considerat ca trebuie analizati pasii facuti de jurnalisti pentru verificarea acuratetei informatiei, chiar daca natura speciala a principiului protectiei surselor jurnalistice inseamna ca acesti pasi nu pot fi niciodata decisivi, ci trebuie evaluati in contextul cauzei. In speta, instantele nationale nu au ajuns la o concluzie privind autenticitatea documentului, Curtea considerand ca nici acest aspect nu poate constitui un factor important in analizarea necesitatii.
Curtea a analizat, in consecinta, daca, in circumstantele speciale ale spetei, interesul pe care il avea Interbrew in identificarea si introducerea unei actiuni impotriva lui X in scopul prevenirii unor dezvaluiri ulterioare si recuperarea pretinsului prejudiciu este suficient pentru a depasi interesul public de protejare a surselor jurnalistice. In acest sens, Curtea a constatat ca Interbrew a fost notificata prin intermediul consilierului, inainte de publicarea initiala a articolului din FT ca se obtinuse o copie a documentului si ca se intentiona publicarea informatiilor ce se regaseau in acesta. Cu toate acestea, Interbrew nu a introdus o cerere care sa impiedice publicarea unor pretinse informatii confidentiale si sensibile. Mai mult, scopul prevenirii unor scurgeri de informatii ulterioare poate justifica un ordin de dezvaluire doar in circumstante exceptionale si doar atunci cand o alternativa rezonabila si mai putin intruziva nu este disponibila si atunci cand riscul este suficient de serios incat ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica. Desi este adevarat ca instantele nationale au considerat in speta ca nu exista o alternativa mai putin intruziva, avand in vedere imposibilitatea identificarii lui X ca urmare a cautarii dispuse de Interbrew, nu au fost date detalii complete ale acestei anchete, concluzia tribunalelor nationale fiind bazata pe prezumtii rezultate din dovezile prezentate in fata instantelor.
Curtea nu a considerat ca fiind de o importanta majora distinctia intre posibilitatea ca in urma prezentarii documentului sursa sa poata fi dezvaluita in mod direct, sau ar fi doar de natura sa conduca, in urma unei examinari, la identificare, cum este cazul in speta. Efectul disuasiv ar surveni in orice circumstanta in care jurnalistii sunt vazuti asistand la dezvaluirea surselor anonime. In speta, ajutorul sau informatiile necesare identificarii lui X dispuse prin ordinul de dezvaluire a surselor este suficient pentru ca articolul 10 sa fie incalcat.
In concluzie, interesul pe care il avea Interbrew nu a fost suficient pentru a depasi interesul public al protejarii surselor jurnalistice. Articolul 10 a fost incalcat.
Curtea a constatat ca desi hotararea de care se plang reclamantii nu a fost inca pusa in executare, acest lucru nu este de natura sa inlature prejudiciul din speta, avand in vedere ca decizia mai poate fi inca pusa in executare. Aceasta ingerinta era prevazuta de lege si urmarea scopurile legitime de protejare a drepturilor unor persoane si de prevenire a dezvaluirii unor informatii confidentiale.
In ceea ce priveste necesitatea ingerintei, Curtea a aratat rolul important al presei intr-o societate democratica precum si efectul pe care un ordin de dezvaluire a surselor jurnalistice l-ar avea asupra ziarului, a cititorilor sai si mai ales asupra potentialelor viitoare surse.
Curtea a acceptat faptul ca in anumite circumstante scopul daunator urmarit de sursa poate constitui in sine un motiv suficient si relevant pentru a dispune dezvaluirea surselor jurnalistice. Perceptia publicului asupra principiului nedezvaluirii surselor jurnalistice nu ar fi atinsa atunci cand sursa ar actiona in mod evident cu rea-credinta si cu scopul de a produce prejudicii, dezvaluind in mod intentionat informatii falsificate. Cu toate acestea, instantele nationale ar trebui sa fie prudente, in absenta unor probe convingatoare, ca acesti factori se regasesc intr-o speta data. In orice caz, avand in vedere diferitele interese aflate in joc, Curtea a aratat ca comportamentul sursei, desi este un factor important, nu poate fi niciodata decisiv in analizarea necesitatii ingerintei. In speta, procedurile nationale impotriva reclamantilor nu permiteau stabilirea scopului lui X cu un grad suficient de certitudine.
Asadar, Curtea nu a atribuit importanta, in analizarea necesitatii ingerintei, scopului lui X. In ceea ce priveste afirmatiile conform carora documentul a fost falsificat, Curtea a considerat ca trebuie analizati pasii facuti de jurnalisti pentru verificarea acuratetei informatiei, chiar daca natura speciala a principiului protectiei surselor jurnalistice inseamna ca acesti pasi nu pot fi niciodata decisivi, ci trebuie evaluati in contextul cauzei. In speta, instantele nationale nu au ajuns la o concluzie privind autenticitatea documentului, Curtea considerand ca nici acest aspect nu poate constitui un factor important in analizarea necesitatii.
Curtea a analizat, in consecinta, daca, in circumstantele speciale ale spetei, interesul pe care il avea Interbrew in identificarea si introducerea unei actiuni impotriva lui X in scopul prevenirii unor dezvaluiri ulterioare si recuperarea pretinsului prejudiciu este suficient pentru a depasi interesul public de protejare a surselor jurnalistice. In acest sens, Curtea a constatat ca Interbrew a fost notificata prin intermediul consilierului, inainte de publicarea initiala a articolului din FT ca se obtinuse o copie a documentului si ca se intentiona publicarea informatiilor ce se regaseau in acesta. Cu toate acestea, Interbrew nu a introdus o cerere care sa impiedice publicarea unor pretinse informatii confidentiale si sensibile. Mai mult, scopul prevenirii unor scurgeri de informatii ulterioare poate justifica un ordin de dezvaluire doar in circumstante exceptionale si doar atunci cand o alternativa rezonabila si mai putin intruziva nu este disponibila si atunci cand riscul este suficient de serios incat ingerinta sa fie necesara intr-o societate democratica. Desi este adevarat ca instantele nationale au considerat in speta ca nu exista o alternativa mai putin intruziva, avand in vedere imposibilitatea identificarii lui X ca urmare a cautarii dispuse de Interbrew, nu au fost date detalii complete ale acestei anchete, concluzia tribunalelor nationale fiind bazata pe prezumtii rezultate din dovezile prezentate in fata instantelor.
Curtea nu a considerat ca fiind de o importanta majora distinctia intre posibilitatea ca in urma prezentarii documentului sursa sa poata fi dezvaluita in mod direct, sau ar fi doar de natura sa conduca, in urma unei examinari, la identificare, cum este cazul in speta. Efectul disuasiv ar surveni in orice circumstanta in care jurnalistii sunt vazuti asistand la dezvaluirea surselor anonime. In speta, ajutorul sau informatiile necesare identificarii lui X dispuse prin ordinul de dezvaluire a surselor este suficient pentru ca articolul 10 sa fie incalcat.
In concluzie, interesul pe care il avea Interbrew nu a fost suficient pentru a depasi interesul public al protejarii surselor jurnalistice. Articolul 10 a fost incalcat.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate