SANOMA UITGEVERS B.V. c. Olandei
Citare: Olanda
Rezumat: Confiscarea de catre politie a unor materiale care ar fi putut conduce la identificarea surselor jurnalistice.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Olanda, Europa
Situatie de fapt: Compania reclamanta edita o revista auto. Jurnalisti ai acestei reviste au participat la o cursa ilegala de masini si au obtinut permisiunea din partea organizatorilor sa faca fotografii cu conditia de a nu dezvalui identitatea organizatorilor. Acestia planuiau sa publice un articol despre cursele ilegale de automobile, iar fotografiile sa fie editate astfel incat identitatea participantilor si a masinilor sa nu fie dezvaluite. Fotografiile originale au fost inregistrate pe un CD-ROM. Inainte ca articolul sa poata fi publicat, editorul sef al societatii a fost somat de catre un procuror sa predea fotografiile deoarece erau necesare pentru o investigatie penala privind infractiuni de furt sau talharie. Deoarece editorul sef a refuzat sa le predea, acesta a fost amenintat cu urmarirea penala si cu detentia, si i s-a spus ca sediul societatii va fi inchis pe durata intregului sfarsit de saptamana pentru a fi perchezitionat. Acest lucru ar fi condus la pierderi financiare importante pentru societate. Editorul sef a fost plasat in detentie preventiva pentru o perioada de patru ore, inainte de a preda CD-ROM-ul care continea fotografiile ca urmare a deciziei unui judecator care a considerat ca nevoile anchetei penale prevalau asupra privilegiului jurnalistic. Aceasta confiscare a fost considerata legala de catre tribunal in fata caruia procurorul a dovedit faptul ca aceste imagini erau necesare pentru identificarea unei masini, care fusese folosita intr-un raid privind niste bancomate, si ca ancheta nu privea cursa auto. Aceasta hotarare a fost mentinuta in caile de atac.
DECIZIE
Ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare era prevazuta de lege si urmarea scopul legitim al prevenirii dezordinii publice sau a infractiunilor. In ceea ce priveste necesitatea unei astfel de ingerinte intr-o societate democratica, Curtea a reamintit faptul ca o decizie prin care ziaristul este somat sa isi dezvaluie sursele jurnalistice este compatibila cu articolul 10 doar daca este justificata de un interes public primordial. In cauzele in care este vorba despre obligatia jurnalistilor de a-si dezvalui sursele, autoritatile nationale sunt indreptatite sa puna in balanta interesul cercetarii unor infractiuni cu interesul protejarii privilegiului jurnalistic. Trebuie luate in considerare natura si gravitatea infractiunilor, natura si continutul informatiilor cerute, existenta unor metode alternative de a le obtine si posibilitatea impunerii unor restrictii autoritatilor in folosirea materialelor respective.
Aplicand aceste principii la cazul reclamantilor, Curtea a notat ca infractiunile cercetate erau grave si implicau folosirea armelor de foc, informatia continuta de CD-ROM era relevanta si de natura sa conduca la identificarea fapuitorilor, nu existau alte alternative rezonabile pentru identificarea automobilului folosit de suspecti, si in cele din urma, singura utilizare a acestor informatii parea sa fie facuta in scopul identificarii si acuzarii suspectilor. Sursele jurnalistice ale reclamantilor nu pareau sa fie puse intr-o situatie neconvenabila. Curtea a observat cu satisfactie faptul ca procurorul a obtinut autorizatia judecatorului care se ocupa de anchetarea cazului, desi a considerat nelinistitor faptul ca o asemenea autorizatie nu mai era ceruta de dreptul intern. In concluzie, desi a fost de acord cu tribunalul care a considerat ca politia si procurorul au actionat cu o regretabila lipsa de moderatie, Curtea a considerat ca avand in vedere circumstantele speciale ale cauzei, motivele avansate pentru justificarea ingerintei au fost relevante si suficiente, si proportionale cu scopul urmarit. In consecinta, articolul 10 nu a fost incalcat.
Aplicand aceste principii la cazul reclamantilor, Curtea a notat ca infractiunile cercetate erau grave si implicau folosirea armelor de foc, informatia continuta de CD-ROM era relevanta si de natura sa conduca la identificarea fapuitorilor, nu existau alte alternative rezonabile pentru identificarea automobilului folosit de suspecti, si in cele din urma, singura utilizare a acestor informatii parea sa fie facuta in scopul identificarii si acuzarii suspectilor. Sursele jurnalistice ale reclamantilor nu pareau sa fie puse intr-o situatie neconvenabila. Curtea a observat cu satisfactie faptul ca procurorul a obtinut autorizatia judecatorului care se ocupa de anchetarea cazului, desi a considerat nelinistitor faptul ca o asemenea autorizatie nu mai era ceruta de dreptul intern. In concluzie, desi a fost de acord cu tribunalul care a considerat ca politia si procurorul au actionat cu o regretabila lipsa de moderatie, Curtea a considerat ca avand in vedere circumstantele speciale ale cauzei, motivele avansate pentru justificarea ingerintei au fost relevante si suficiente, si proportionale cu scopul urmarit. In consecinta, articolul 10 nu a fost incalcat.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate