Maronek contra Slovaciei
Citare: Hotararea din 19 aprilie 2001, cererea nr. 32686/96 (Curtea Europeana a Drepturilor Omului).
Rezumat: Raspunderea reclamantului pentru defaimare a fost angajata ca urmare a criticarii mai multor persoane, intr-o scrisoare pe care a afisat-o public si in care ridica problema politicilor din domeniul locuintei.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Slovacia, Europa
Situatie de fapt: Reclamantului i s-a repartizat un apartament proprietate de stat, dar nu s-a putut muta in acesta deoarece A. ocupa apartamentul. A. a fost informat de catre Departamentul Locuintelor ca poate sta in apartament pana la gasirea altei locuinte. Reclamantul a incercat sa intre in apartament, dar a fost impiedicat de A. si de sotia acestuia H.; impotriva lui H. (angajata ca procuror) au fost initiate proceduri disciplinare pentru comportament nepotrivit. Mai tarziu H. a demisionat. Totusi, inainte de a se fi ajuns la o solutie in acest conflict, a fost adoptata o noua lege, care denationaliza apartamentele proprietate de stat. Procedurile au fost intrerupte iar tribunalul districtual i-a permis lui A. sa continue sa locuiasca in apartament. Ziarul Smena a publicat un articol foarte critic la adresa situatiei, iar reclamantul a scris o "scrisoare deschisa" catre prim-ministru, acuzandu-l pe A. si pe sotia sa de inselaciune (s-a sustinut ca ei aveau posibilitatea de a locui in alta parte de la inceput) si cerandu-le tuturor celor care se aflau in aceeasi situatie sa faca publice problemele lor. Scrisoarea continea numele complet si adresa lui A. si numele si profesia lui H. A fost afisata in mai multe statii de autobuz si tramvai din Bratislava. A. si H. i-au dat in judecata pentru defaimare pe reclamant si ziarul Smena. Amandoi au fost obligati sa plateasca 100.000 coroane slovace cu titlul de compensatii, plus cheltuieli de judecata; ziarul a fost obligat sa publice scuze.
DECIZIE
Importanta libertatii de exprimare
Potrivit jurisprudentei consacrate a Curtii:
Potrivit jurisprudentei consacrate a Curtii:
- Libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esentiale ale unei societati democratice si una dintre conditiile prioritare pentru progresul societatii si implinirile personale. Sub rezerva restrictiilor din paragraful 2 al articolului 10, ea acopera nu numai „informatii” sau „idei” care sunt primite favorabil sau cu indiferenta ori considerate inofensive, ci si pe acelea care ofenseaza, socheaza sau deranjeaza. Aceasta libertate este supusa restrictiilor prevazute de articolul 10 paragraful 2, care, totusi, trebuie interpretate strict. Necesitatea oricarei restrictii trebuie stabilita in mod convingator. In determinarea existentei necesitatii si a masurilor care trebuie adoptate in acest sens, autoritatile nationale se bucura de o anumita marja de apreciere. Aceasta putere de apreciere nu este, totusi, nelimitata si este completata de supervizarea europeana a Curtii, a carei atributie este sa pronunte o decizie definitiva asupra reconcilierii restrictiei cu libertatea de exprimare protejata de articolul 10.
In cazul de fata s-a stabilit ca interferenta a fost prevazuta de lege si ca a urmarit scopul legitim al protectiei reputatiei si drepturilor altora. Ramane de stabilit daca interfereanta a fost necesara intr-o societate democratica.
Necesitate
In scrisoarea sa deschisa, reclamantul a pus problema politicii din domeniul locuintelor. Intr-un moment in care apartamentele proprietate de stat urmau sa fie denationalizate, aceasta reprezenta o chestiune de interes national. Afirmatiile reclamantului nu au fost exagerate si motivele retinute de instantele nationale nu justificau valoarea mare a compensatiilor acordate. Curtea a mai retinut ca procedurile disciplinare impotriva lui H. au fost initiate inainte ca scrisoarea sa fie facuta publica. In consecinta, condamnarea pentru defaimare a fost disproportionata cu scopul urmarit, ceea ce a rezultat intr-o incalcare a dreptului la libertatea de exprimare.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate