Norvegiei
Citare: Hotararea din data de 16 aprilie 2009, cererea nr. 34438/04, Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Rezumat: Condamnarea editorilor ziarului pentru ca au publicat fotografii ale unei persoane pe punctul de a fi arestate in vederea executarii unei pedepse la care tocmai fusese condamnata pentru participarea la o tripla crima.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Norvegia, Europa
Situatie de fapt: Reclamantii erau editorii sefi a doua ziare nationale care redasera in scris desfasurarea unui proces penal pentru omor in Norvegia. Cazul a fost destul de mediatizat, identitatea inculpatilor fiind cunoscuta publicului. Inculpatii, care fusesera eliberati pe cautiune pentru mai mult de un an, au fost condamnati la pedepse cu inchisoarea. Ziarele reclamantilor au publicat fotografii ale uneia dintre inculpate, B., in timp ce aceasta se indrepta catre un vehicul al politiei, nemarcat cu insemnele acesteia, parcat in imediata apropiere a instantei, pentru a-si incepe executarea celor 21 de ani de inchisoare pentru complicitate la omor. B. fusese puternic marcata de pronuntarea sentintei, acest lucru fiind redat in articole alaturi de fotografii. Reclamantii au fost acuzati in baza unei prevederi legale care dispunea ca este infractiune fotografierea inculpatilor in drum spre sau dinspre instanta de judecata fara acordul acestora, cu exceptia unor motive speciale. Ei au fost achitati de instanta de fond, dar condamnati de Curtea Suprema ca urmare a recursului introdus de procuror la plata a 10.000 coroane norvegiene (aproximativ 1.139 EUR), amenda ce putea fi transformata in 15 zile de inchisoare in caz de neplata. Curtea Suprema a considerat ca desi identitatea inculapatei era larg cunoscuta, B. se afla cu toate acestea in depresie si intr-o situatie de "control redus" ca urmare a condamnarii ei si, deci, intr-una din situatiile protejate de legislatia ce interzicea fotografierea. Nici natura socanta a infractiuniii pentru care fusese condamnata, nici interesul mare al publicului in acest caz nu puteau sa o lipseasca de aceasta protectie.
DECIZIE
Curtea considera ca trebuie acordata o mare marja de apreciere Curtii Supreme in aprecierea intereselor contrare, care si-a bazat decizia de condamnare a reclamantilor pe necesitatea protejarii vietii private si de asigurare a garantiilor procesului. Acestea erau, fara indoiala, motive relevante pentru constitui o ingerinta in dreptul la libertatea de exprimare a reclamantilor. Cu toate acestea, Curtea trebuie sa decida daca aceste motive erau suficiente. Curtea accepta ca, avand in vedere caracterul monstruos al crimelor, condamnarea lui B. si arestarea imediata constituiau o problema de interes public precum si faptul ca fotografiile priveau un eveniment public ce se desfasura intr-un loc public. De asemenea, Curtea retine ca identitatea lui B. era deja larg cunoscuta publicului.
Cu toate acestea, Curtea considera ca modul in care B a fost fotografiata a fost unul intruziv: ea tocmai fusese arestata in interiorul instantei de judecata, dupa ce ii fusese adusa la cunostinta condamnarea sa pentru o tripla crima la pedeapsa maxima de 21 de ani inchisoare; fotografia o arata in lacrimi, foarte suparata, zguduita emotional si intr-un moment in care era foarte vulberabila. Ea nu consimtise la a fi fotografiata si faptul ca ea cooperase cu presa cu alte ocazii nu poate justifica lipsirea ei de protectie pentru acest eveniment. In acest sens, Curtea retine ca ea nu poate fi asimilata, avand in vedere jurisprudenta sa anterioara, unui politician, unei persoane publice sau unui participant la o dezbatere de interes public.
Curtea considera ca necesitatea protejarii vietii private a lui B. este de o egala importanta cu necesitatea garantarii procesului echitabil. In timp ce Curtea Suprema a dat o mai mare importanta ultimei, pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului prima este predominanta. Cu toate acestea, ambele motive corespund unei nevoi sociale imperioase si erau suficiente. Interesul restrictionarii publicarii fotografiilor l-a depasit pe acela al presei de a informa publicul despre chestiuni de interes general.
In sfarsit, amenzile la plata carora au fost obligati jurnalisti nu erau foarte severe. In concluzie, Curtea a considerat ca prin restrictionarea fotografierii si a publicarii fotografiilor lui B., Statul a actionat in interiorul marjei de apreciere de care beneficiaza in ceea ce priveste necesitatea protejarii vietii private si aceea de garantare a unui proces echitabil. Ingerinta in dreptul reclamantilor a fost justificata de motive suficiente si relevante, proportionale cu scopul legitim urmarit. Asadar, articolul 10 nu a fost incalcat.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate