Ieremeiov contra Romaniei (Nr. 2)
Citare: Hotararea din 24 noiembrie 2009, Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Rezumat: Condamnarea penala a reclamantului pentru ca ar fi facut afirmatii cu privire la presupusa colaborare cu Securitatea a primarului ales al unui oras.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Romania, Europa
Situatie de fapt: La momentul faptelor, reclamantul era jurnalist la ziarul Ziua de Vest din Timisoara. Pe data de 23 iunie 2000, in urma alegerilor locale, ziarul Ziua de Vest a publicat un articol in care reclamantul il acuza pe A.V.I., noul primar al orasului Buzias, ca ar fi colaborat cu Securitatea. Articolul era anuntat pe prima pagina a ziarului cu titlul Primar cu dosar. In textul articolului se sustinea ca noul primar ales este suspectat de a fi colaborat cu Securitatea, afirmatie bazata pe suspiciunile anumitor cetateni, ale caror nume nu puteau fi facute publice, "din motive evidente". Bazandu-se pe unele informatii din interiorul Serviciului Roman de Informatii, sursele afirmasera ca A.V.I. fusese sub supraveghere pana in anul 1989 ca fiind iredentist sovinist, ceea ce a facut imposibila obtinerea unui post de profesor de istorie in Buzias. In aceeasi perioada se pare ca acesta fusese convins sa colaboreze cu Securitatea si se pare ca exista un dosar referitor la aceasta problema. Inaintea alegerilor locale, A.V.I. transmisese o declaratie scrisa Biroului Electoral prin care declarase ca nu a fost colaborator al fostei Securitati, confirmand aceasta afirmatie si cu o zi inainte de publicarea articolului. Pe data de 21 august 2000, A.V.I. a introdus o plangere penala pentru calomnie si insulta impotriva reclamantului si a societatii care publica ziarul. Judecatoria a audiat doi martori care au confirmat ca ii spusesera reclamantului despre zvonurile referitoare la colaborarea cu Securitatea si, de asemenea, l-a audiat pe reclamant, care a invocat in apararea sa dreptul la libertatea de exprimare si dreptul sau de a informa cititorii despre persoanele publice.
Printr-o hotarare din data de 20 februarie 2001, judecatoria l-a achitat pe reclamant, considerand ca nu a savarsit infractiunile de calomnie si insulta si l-a condamnat la plata unei amenzi administrative. Pentru a pronunta aceasta hotarare, judecatoria a retinut ca reclamantul nu afirmase ca A.V.I. ar fi comis o infractiune specifica si ca urmare nu savarsise infractiunea de calomnie. Judecatoria a considerat ca expresiile utilizate de reclamant, inclusiv anuntul de pe prima pagina, erau in mod evident insultatoare. Cu toate acestea, reclamantul nu prezentase niciunul dintre aceste zvonuri ca fapte, iar punctul de vedere al victimei figurase in articol. Judecatoria a mai considerat ca faptele intruneau criteriile pentru a fi calificate drept insulta, dar ele nu prezentau gradul de pericol social pentru a fi incadrate drept infractiune.
In recurs, pe data de 27 aprilie 2001, reprezentantii partilor au sustinut oral motivele de recurs in fata Tribunalului Timis. Reclamantul a avut posibilitatea de a se adresa instantei doar la sfarsitul sedintei, cand i s-a dat ultimul cuvant. Printr-o hotarare din aceeasi zi, tribunalul a admis recursul introdus de A.V.I. si achiesand la descrierea faptelor facuta de judecatorie, a decis ca acestea nu au fost interpretate corect. Tribunalul a considerat ca expresiile folosite in articol erau in mod evident defaimatoare si, in cazul in care ar fi fost adevarate, ar fi expus victima cel putin oprobriului public. Prin urmare, fiind dovedita intentia reclamantului de a denigra, faptele sale nu erau acoperite de Constitutie si de Conventie, care garanteaza dreptul la libertatea de exprimare doar atunci cand este exercitat cu buna-credinta. Cu toate acestea, avand in vedere ca faptele reprosate nu prezentau gradul de pericol social al unei infractiuni, acesta a fost achitat si obligat la plata unei amenzi penale (1) de 1.000.000 ROL si la 500.000 ROL cu titlu de cheltuieli de judecata datorate statului. Reclamantul a fost obligat in solidar cu societatea ce edita ziarul la daune morale de 20.000.000 ROL si la 5.000 000 ROL cu titlu de cheltuieli de judecata.
DECIZIE
Decizia Tribunalului Timis din data de 27 aprilie 2001 constuie o ingerinta in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare. Aceasta ingerinta era prevazuta de lege, articolele 206 din Codul Penal si 998-999 din Codul civil si urmarea scopul legitim de protejare a drepturilor si reputatiei altora.
In ceea ce priveste necesitatea ingerintei intr-o societate democratica, Curtea a constatat ca afirmatiile facute priveau viata publica a primarului si constituiau o problema de interes public, avand in vedere in special importanta pentru societate a colaborarii cu fosta Securitate. Prin urmare, articolul de presa contribuise la o dezbatere de interes public. Curtea a considerat ca afirmatiile celor doi martori in fata primei instante constituiau o baza factuala suficienta. Mai mult, Curtea nu poate acorda importanta deciziei tribunalului care stabilise ca reclamantul fusese de rea-credinta, atata vreme cat procesul a fost inechitabil2, avand in vedere de asemenea si stilul dubitativ folosit in articol, precum si prezentarea pozitiei primarului in acelasi articol.
Curtea a constatat ca ingerinta in dreptul reclamantului nu a fost proportionala avand in vedere scopul urmarit si ca instantele nationale nu au dat motive relevante si suficiente pentru a fi justificata. Aceasta concluzie nu poate fi schimbata de caracterul moderat al amenzii, despagubirilor morale si cheltuielilor impuse.
1In temeiul articolului 181 din Codul Penal, denumita amenda administrativa, dar considerata de CEDO ca fiind o sanctiune penala, in ciuda denumirii ei.
2In aceasta hotarare, Curtea a constatat de asemenea incalcarea articolului 6 al Conventiei europene a drepturilor omului (dreptul la un proces echitabil), deoarece reclamantul fusese achitat de instanta de fond si condamnat prin reaprecierea probelor de catre instanta de recurs, fara a fi reaudiat si fara a i se da posibilitatea de a-si sustine cauza.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate