Cuc Pascu contra Romaniei
Citare: Hotararea din 16 septembrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Rezumat: Printr-un articol publicat intr-un ziar, reclamantul a afirmat despre decanul Facultatii de Medicina din Oradea ca ar fi plagiat articole de specialitate si l-a numit "escroc", "mizerabil", "mincinos", "care isi aroga cu impertinenta titlul de academician", "doctoras care a comis ilegalitati".
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Romania, Europa
Situatie de fapt: Printr-o hotarare din data de 14 decembrie 2001, reclamantul a fost condamnat de Judecatoria Oradea la o amenda penala de 18 milioane de ROL si la despagubiri civile in valoare de 70 milioane ROL pentru savarsirea infractiunii de insulta. Instanta a constatat ca reclamantul, jurnalist de profesie, facuse mai multe afirmatii ofensantoare cu privire la I.M., membru al Parlamentului national si decan al Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii Oradea. Medicul I.M. era numit "mizerabil", "mincinos", "escroc" care fondase o banca de sperma si de organe prin intermediul careia facea trafic de organe. Acesta era acuzat de asemenea ca a plagiat albume de anatomie. Se afirma totodata ca un grup de studenti straini acuzasera Universitatea Oradea de complicitate la furt, deoarece orice absolvent de liceu putea sa devina student fara examen al Universitatii in schimbul unei sume de 2 500 dolari. In ciuda garantarii restituirii acestei sume in cazul in care studentul abandona studiile, niciunul dintre studentii aflati in aceasta situatie nu a primit banii inapoi.
Judecatoria a considerat ca mai multe afirmatii ale reclamantului constiuie insulta, astfel : "escroc", "mizerabil", "minciuna", "care isi aroga cu impertinenta titlul de academician", "doctoras care a comis ilegalitati". Cu toate acestea, instanta nationala a considerat ca niciuna dintre aceste afirmatii nu erau calomnioase. Printr-o hotarare din 8 februarie 2002, tribunalul Bihor, in urma recursurilor introduse, l-a condamnat pe reclamant si pentru calomnie la o amenda penala de 20.000 ROL si a confirmat obligarea la plata despagubirilor civile. Tribunalul a considerat ca reclamantul nu a facut proba veritatii afirmatiilor sale si ca afirmatiile referitoare la aproprierea banilor studentilor straini, precum si cele referitoare la banca prin intermediul careia se facea trafic de influenta, erau suficient de precise pentru a constitui calomnie.
DECIZIE
Reclamantul a sustinut ca prin condamnarea sa penala s-a adus atingere dreptului sau la respectarea libertatii de exprimare. Curtea a constatat ca articolele incriminate dezbateau o tema de interes general si de actualitate pentru societatea romaneasca, mai precis coruptia oamenilor politici care ocupa functii importante in diverse institutii publice. In virtutea rolului presei intr-o societate democratica, reclamantul avea obligatia de alertare a publicului asupra eventualelor malversatiuni ale puterii publice, iar implicarea directa a lui M.I. presupunea obligatia de a da o baza factuala suficienta care sa sustina acuzatiile aduse.
Mesajul ce intentiona a fi transmis era neechivoc, si anume acela ca M.I. plagiase cateva opere stiintifice, ca in calitate de decan isi insusise banii studentilor straini. Desi instantele nationale i-au dat posibilitatea reclamantului sa faca proba veritatii, acesta nu a putut sa dovedeasca veridicitatea afirmatiilor sale. In plus, reclamantul recunoscuse ca si-a luat informatiile de la un alt jurnalist, fara sa le verifice. Curtea a constatat, de asemenea, ca M.I. nu a fost condamnat penal pentru faptele reprosate. Asadar, afirmatiile facute nu aveau o baza factuala. Avand in vedere ca reclamantul nu a verificat continutul afirmatiilor sale, contrazise de probele administrate in fata instantelor interne, si cu toate acestea le-a publicat, Curtea a constatat ca reclamantul nu a actionat cu buna-credinta.
In ceea ce priveste imputatiile cu caracter penal (trafic de organe, complicitate la furt, a plagiat albume de anatomie), Curtea a constatat ca reclamantul nu a reusit sa dea « o explicatie obiectiva privind aceste afirmatii ». In ceea ce priveste caracterul injurios al expresiilor folosite, Curtea a considerat ca acestea nu se inscriau nici in cadrul unor certuri politice care s-au intins si asupra planului personal, nici intr-o situatie in care reclamantul ar fi fost luat pe nepregatite in cadrul unei dezbateri spontane.
In consecinta, Curtea a considerat ca motivele invocate de instantele interne au fost pertinente si suficiente pentru condamnarea reclamantului pentru atingerea adusa reputatiei lui M.I. In ceea ce priveste proportionalitatea ingerintei, Curtea a constatat ca reclamantul a fost obligat la plata a 640 EUR amenda penala1 si la 2 239 EUR despagubiri civile in solidar cu ziarul, ceea ce desi constituie o suma neneglijabila, circumstantele cauzei trebuie luate in considerare, mai ales gravitatea si seriozitatea termenilor utilizati si a faptelor imputate victimei.
Articolul 10 nu a fost incalcat.
1 In temeiul articolului 181 din Codul Penal, denumita amenda administrativa, dar considerata de CEDO ca fiind o sanctiune penala, in ciuda denumirii ei.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate