Barb contra Romaniei
Citare: Hotararea din 7 octombrie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Rezumat: Condamnarea penala a unui ziarist pentru publicarea unui articol ce privea pretinsul trafic de influenta al unei persoane in vederea avizarii unor contracte de munca in Germania.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Romania, Europa
Situatie de fapt: Pe data de 25 noiembrie 1999, reclamantul, jurnalist de profesie, a publicat un articol intr-un ziar national intitulat "O familie din Hunedoara a pus la cale o inselatorie de 300.000.000 lei", cu subtitlul "Presedintele Forumului Germanilor, P.D., a promis, fara o baza legala, 700 de locuri de munca in Germania; 700 de persoane au fost deja inselate". Articolul afirma ca promisiunile nu aveau nicio baza legala, conform Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si ca acesta a exploatat buna-credinta si disperarea celor ce doreau sa munceasca, dar din pacate nicio prevedere legala nu a fost incalcata si acesta nu va putea fi facut responsabil. P.D. si sotia lui tineau si cursuri de formare profesionala si de limba, care au facut obiectul unei anchete penale pentru trafic de influenta, deoarece existau indicii ca ar fi promis, in schimbul unei sume de bani, avizarea contractelor lor de munca in Germania de catre functionari ai Ministerului Muncii. Ancheta s-a incheiat cu o solutie de neincepere a urmaririi penale.
Printr-o hotarare definitiva din 26 septembrie 2000, reclamantul a fost condamnat penal pentru savarsirea infractiunii de insulta impotriva lui P.D. Instantele au retinut ca P.D. fusese de buna-credinta, contactand reprezentantii germani pentru obtinerea unor locuri de munca in speranta ca legislatia aferenta va fi adoptata. De asemena, instantele au retinut ca numarul participantilor era de 244, si nu de 700, asa cum se afirmase in articol. Reclamantul a fost condamnat la plata unei amenzi penale de 500.000 ROL.
DECIZIE
Reclamantul s-a plans ca prin condamnarea sa la plata unei amenzi penale pentru insulta a fost incalcat articolul 10 din Conventie. Curtea a constatat mai intai ca prin condamnarea la plata unei amenzi penale a existat o ingerinta in libertatea de exprimare a reclamantului, care avea drept scop protejarea reputatiei altora. Curtea a aratat ca tema articolului litigios era una de actualitate, si anume somajul in societatea romaneasca, gasirea unui loc de munca in strainatate si pretinsa coruptie a functionarilor publici.
Afirmatiile reclamantului nu se refereau la viata privata a lui P.D., iar condamnarea penala a reclamantului se referea strict la temele de interes general. In afara numarului participantilor la cursuri, faptele relatate de reclamant aveau o baza factuala. Aceasta eroare nu poate conduce, in viziunea Curtii, la concluzia ca reclamantul a actionat cu rea-credinta.
Instantele interne nu au aratat in concret de ce afirmatiile reclamantului intruneau conditiile infractiunii de insulta, ci s-au limitat sa stabileasca faptele si sa traga concluziile. In plus, termenii folositi de reclamant nu au fost considerati de partea vatamata sau de instantele interne ca fiind deosebit de ofensatoare. In consecinta, Curtea a constatat ca reclamantul fusese de buna-credinta si ca nu a depasit doza de exagerare si de provocare acceptabila. Articolul 10 a fost incalcat, instantele nationale nu au dat motive pertinente si suficiente pentru condamnarea penala a reclamantului.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate