Svenska Journalistforbunder contra Consiliului Uniunii Europene
Citare: Case T-174/95 [1998] ECR II-2289, Instanta de Fond (Uniunea Europeana)
Rezumat: Reclamantilor le-a fost interzis accesul la o serie de documente de catre Consiliul Uniunii Europene.
Jurisdictie: Instanta de Fond (Uniunea Europeana), , Europa
Situatie de fapt: Dupa intrarea Suediei in Uniunea Europeana, Svenska Journalistforbunder, un sindicat suedez al ziaristilor, a decis sa testeze regulile privind accesul la documentele Uniunii Europene atat la nivelul institutiilor Uniunii Europene cat si in Suedia. Sindicatul a solicitat de la guvernul suedez 20 de documente ale Uniunii Europene si a primit 18 din acestea. A cerut apoi aceleasi documente direct de la institutiile Uniunii Europene si a primit 2. Refuzul divulgarii restului de documente a fost justificat prin motive legate de confidentialitatea procedurilor. Sindicatul ziaristilor s-a adresat apoi printr-o cerere Consiliului European si a primit inca 2 documente, dar Consiliul a refuzat divulgarea celorlalte 16 pe motivul ca aceasta "ar prejudicia siguranta publica si pentru ca priveau procedurile Consiliului (???) si prin urmare erau confidentiale." Sindicatul s-a adresat instantei de fond a Uniunii Europene. Inainte de adoptarea unei hotarari, reclamantul (sindicatul) a pus pe Internet documentele respective plus documentele prezentate de Consiliu in apararea sa.
DECIZIE
Dreptul la informatii / Accesul la informatii
Curtea a decis ca nu era necesar ca reclamantul sa prezinte motivele pentru care doreste accesul la anumite informatii. A mentionat ca scopul transparentei legislative era de a permite cel mai larg acces posibil la documente, pentru a intari caracterul democratic al institutiilor. Accesul ar fi restrans in mod nejustificat daca reclamantii ar trebui sa justifice cererile de informatii.
Consiliul European a argumentat ca divulgarea era interzisa pe motive legate de siguranta publica si confidentialitatea procedurilor (inclusiv a opiniilor exprimate de membrii Consiliului).
Curtea a decis ca, desi Consiliul European a indicat categoriile generale de exceptii aplicabile in acest caz, nu a oferit motive specifice si concrete care sa dovedeasca de ce divulgarea ar fi prejudiciat siguranta publica. Curtea a observat ca, in cazul de fata, prezentarea unor astfel de motive ar fi fost posibila fara dezvaluirea continutului documentelor. Curtea a mai notat ca prezentarea unor motive concrete era importanta, mai ales atunci cand exceptiile generale se bazau pe motivatii de tipul “sigurantei publice”:
Curtea a decis ca nu era necesar ca reclamantul sa prezinte motivele pentru care doreste accesul la anumite informatii. A mentionat ca scopul transparentei legislative era de a permite cel mai larg acces posibil la documente, pentru a intari caracterul democratic al institutiilor. Accesul ar fi restrans in mod nejustificat daca reclamantii ar trebui sa justifice cererile de informatii.
Consiliul European a argumentat ca divulgarea era interzisa pe motive legate de siguranta publica si confidentialitatea procedurilor (inclusiv a opiniilor exprimate de membrii Consiliului).
Curtea a decis ca, desi Consiliul European a indicat categoriile generale de exceptii aplicabile in acest caz, nu a oferit motive specifice si concrete care sa dovedeasca de ce divulgarea ar fi prejudiciat siguranta publica. Curtea a observat ca, in cazul de fata, prezentarea unor astfel de motive ar fi fost posibila fara dezvaluirea continutului documentelor. Curtea a mai notat ca prezentarea unor motive concrete era importanta, mai ales atunci cand exceptiile generale se bazau pe motivatii de tipul “sigurantei publice”:
- Acest concept acopera atat siguranta interna a statului membru cat si siguranta sa externa (…) conceptul ar putea acoperi si situatiile in care accesul public la anumite documente ar obstructiona incercarile autoritatilor de a preveni activitati infractionale, asa cum a argumentat reclamantul. (par. 121)
Lipsa indicarii unor motive concrete constituie o incalcare a dreptului de acces la informatii.
Internet
Reclamantul a pus pe Internet mai multe documente referitoare la acest caz, inclusiv documentele prezentate de Consiliul European in apararea sa.
Curtea a decis ca aceasta a constituit un abuz al procesului, invocand principiul general care statueaza ca partile din procedurile judiciare au dreptul sa isi apere interesele fara influente exterioare si, in special, fara influente din partea publicului.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate