Schimanek contra Austriei
Citare: Hotararea din 01.02.2000, Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Rezumat: Reclamantul a fost condamnat pentru ca a promovat ideologia national-socialista.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Austria, Europa
Situatie de fapt: Reclamantul a fost condamnat la 8 ani de inchisoare pentru promovarea ideologiei naziste (national socialiste). Juriul care l-a condamnat a constatat ca, in calitate de conducator al unei organizatii neo-naziste, reclamantul, intre altele, a recrutat noi membri, a organizat evenimente speciale, unde membrii organizatiei erau familiarizati cu un punct de vedere istoric care glorifica conducatorii Germaniei naziste, armata sa si fortele speciale, in paralel cu negarea uciderilor sistematice care au avut loc in Germania nazista. De asemenea, s-a constatat ca reclamantul transmisese ideologia nazista membrilor organizatiei, ca organizase distribuirea unor pamflete cu un continut similar si ca organizase tabere paramilitare de extrema dreapta cu scopul, intre altele, de a constitui un grup de cadre militare, care ar fi putut prelua puterea in Austria pentru a o incorpora intr-o Germanie largita. Reclamantul s-a plans, intre altele, ca legea care interzicea activitatile naziste constituia o incalcare a dreptului sau la libertatea de exprimare. Cazul a ajuns la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
DECIZIE
Condamnarea reclamantului a constituit o interferenta cu dreptul sau la libera exprimare, iar aceasta interferenta era prevazuta de lege. Au ramas in discutie intrebarile daca interferenta a urmarit un scop legitim si daca a fost necesara intr-o societate democratica. Cu privire la ambele chestiuni, Curtea a observat ca potrivit jurisprudentei sale bine stabilite:
- Interdictia activitatilor care implica exprimarea ideilor national-socialiste este legala (…) si, avand in vedere trecutul istoric care constituie baza adoptarii Conventiei, aceasta interdictie poate fi justificata ca necesara intr-o societate democratica, in interesul sigurantei nationale si al integritatii teritoriale, ca si pentru prevenirea infractiunilor.
In continuare, Curtea a apreciat ca, potrivit legislatiei internationale a drepturilor omului, exista o interdictie a folosirii oricaror drepturi cu intentia de a distruge drepturile altei persoane. Aceasta inseamna, in cazul de fata, ca dreptul la libera exprimare nu putea fi invocat pentru a justifica exprimarea care intentiona sa refuze drepturile altora intr-o masura mai mare decat cea “necesara intr-o societate democratica”, pentru atingerea unui scop legitim. Reclamantul a fost gasit vinovat de a fi detinut o pozitie de conducere intr-o grupare nazista, promovand o doctrina totalitarista incompatibila cu democratia si drepturile omului. Aceasta nu a constituit o incalcare a dreptului la libera exprimare, iar Curtea a declarat plangerea inadmisibila ca nefondata.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate