R. contra Secretarului de Stat pentru Interne
Citare: [1999] 3 AII ER 400, Camera Lorzilor, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord
Rezumat: Reclamantii, doi detinuti condamnati la inchisoare pe viata, au sustinut ca au fost victime ale unor erori judiciare.
Jurisdictie: Camera Lorzilor, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Marea Britanie, Europa
Situatie de fapt: Reclamantii, doi detinuti condamnati la inchisoare pe viata, au sustinut ca au fost victime ale unor erori judiciare. Pentru a obtine rejudecarea cazurilor, ei au cerut interviuri cu ziaristii care aratasera un interes in cazurile lor. Autoritatile penitenciare, bazandu-se pe regulile prescrise in Regulamentul adoptat de Secretarul de Stat pentru Interne, erau gata sa aprobe cererile numai daca ziaristii ar fi semnat angajamente in sensul ca nu vor publica interviurile. Ziaristii au refuzat sa semneze aceste angajamente, iar cei doi detinuti au solicitat revizuirea judiciara, sustinand, intre altele, ilegalitatea acestei reguli. Inalta Curte a admis cererea condamnatilor, dar aceasta decizie a fost anulata de Curtea de Apel. Camera Lorzilor a acceptat sa judece recursul prin care cei doi detinuti au sustinut ca aveau dreptul la interviuri cu ziaristii cu privire la chestiunea condamnarii lor pe nedrept, scopul acestor interviuri fiind de a angaja resursele de investigatie ale presei, pentru ca aceasta sa relateze despre erorile judiciare, ajutandu-i sa dobandeasca acces in justitie pentru rejudecarea cazurilor. Autoritatile penitenciare parate au sustinut ca aceste interviuri ar fi tulburat ordinea si disciplina din penitenciar si ca regula care permitea interdictia totala a intervievarii detinutilor, in orice scop, de catre ziaristi, era legala.
DECIZIE
Steyn LJ, prezentand opinia majoritara, a observat ca privarea de libertate nu implica abrogarea completa a drepturilor detinutilor:
- O condamnare la inchisoare are scopul de a restrange drepturile si libertatile condamnatului. Astfel, libertatea condamnatului, independenta personala si libertatea de miscare si de asociere sunt limitate. Pe de alta parte, este clar stabilit ca ‘un detinut, in ciuda faptului ca este inchis, isi mentine toate drepturile civile ce nu ii sunt restranse in mod explicit ori prin implicatii necesare’ (…) Punctul de plecare este prezumtia ca un drept civil este mentinut atata timp cat nu a fost retras in mod expres ori pierderea lui nu este consecinta inevitabila a unei detentii legale.
Reclamantii au afirmat in mod clar ca singurul drept invocat era cel de a avea un interviu cu un ziarist, exclusiv cu privire la chestiunea condamnarii lor pe nedrept. Steyn LJ a subliniat importanta dreptului la libera exprimare:
- Punctul de plecare este dreptul la libera exprimare. Intr-o democratie, acesta este dreptul primordial: fara el nu este posibila existenta unui stat de drept.
- Libertatea de exprimare este, bineinteles, importanta in sine: este apreciata pentru propriul sau bine. Serveste mai multe obiective largi. In primul rand, promoveaza implinirile personale ale individului in societate. In al doilea rand, potrivit cuvintelor celebre ale judecatorului Holmes (un ecou al lui John Stuart Mill), ‘cel mai bun test al adevarului este puterea gandului de a se face acceptat in competitia de pe piata ideilor’ (…) In al treilea rand, libertatea vorbirii este sangele care da viata unei democratii. Fluxul liber al informatiilor si ideilor informeaza dezbaterile politice. Este o valva de siguranta: oamenii sunt mai pregatiti sa accepte deciziile decat sa actioneze impotriva lor daca au posibilitatea de a incerca sa le influenteze. Actioneaza ca o frana asupra abuzarii puterii de catre functionarii publici. Faciliteaza expunerea erorilor guvernarii si ale infaptuirii justitiei din tara.
Cazul de fata se refera la acest din urma interes si, in acest context, libertatea de exprimare are o importanta speciala:
- Detinutii sunt in penitenciar pentru ca sunt prezumati a fi fost corect condamnati. Ei vor sa conteste corectitudinea condamnarii lor. In principiu, nu este usor sa concepem o functie a libertatii de exprimare mai importanta decat aceasta.
Steyn LJ a remarcat apoi ca jurnalismul de investigatie servea unui scop larg:
- Jurnalismul de investigatie, bazat pe interviuri cu persoane condamnate, indeplineste un rol corector important, cu implicatii mai extinse decat repararea unei erori judiciare intr-un caz concret.
Reclamantii cerusera un interviu cu ziaristi pentru a angaja resursele de investigatie ale ziaristilor. In trecut, ziaristii aveau posibilitatea efectiva de a se ocupa de cazurile condamnatilor. Aceasta posibilitate includea efectuarea unor interviuri numeroase si nu exista nici o dovada ca acestea au avut un impact advers asupra disciplinei penitenciare. Exista dovezi clare ca fara interviuri este virtual imposibil pentru un ziarist sa se ocupe de cazul unui condamnat care sustine ca a fost victima unei erori judiciare. Aceasta inseamna ca, prin introducerea noilor reguli, s-a pierdut un mijloc important de a corecta erorile judiciare din sistemul justitiei penale. Prin urmare, regula de a nu permite ziaristilor sa intervieveze persoanele condamnate constituie o incalcare a dreptului detinutilor la libertatea de exprimare.
Camera Lorzilor indepline??te si functia de Curte Suprema
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate