Cohen contra California
Citare: 403 US 15 (1971) (Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii)
Rezumat: Reclamantul a fost condamnat pentru ca purta o haina pe care era scris "Fuck the Draft".
Jurisdictie: Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii, Statele Unite ale Americii, Americi
Situatie de fapt: Reclamantul a fost condamnat pentru ca purta o haina pe care era scris "Fuck the Draft" in timp ce se afla pe coridoarele tribunalului din Los Angeles. Curtea de Apel a sustinut ca este "comportament ofensator" acel "comportament ce are tendinta de a provoca alte persoane la acte de violenta sau alte gesturi care sa tulbure linistea publica" si a mentinut condamnarea.
DECIZIE
Curtea Suprema a considerat ca decizia de condamnare s-a bazat pe caracterul ofensator al cuvintelor folosite de reclamant pentru a-si transmite mesajul catre public. Singurul "comportament" din partea reclamantului a fost comunicarea, deci condamnarea s-a bazat exclusiv pe „exprimare”. Curtea a mai subliniat faptul ca doar felul in care reclamantul s-a exprimat a determinat condamnarea sa. Statul nu poate interzice gandirea:
- Statul, bineinteles ca nu are puterea de a pedepsi (…) pentru mesajul care era transmis prin inscriptie. Cel putin atat timp cat nu exista nicio dovada a intentiei de a incita la nesupunere sau la impiedicarea procesului de recrutare, reclamantul nu putea, in temeiul dreptului la libertatea de exprimare si al principiului legalitatii, sa fie condamnat pentru faptul ca si-ar fi exprimat parerea, evidenta din inscriptiile de pe haina lui, asupra inutilitatii sau imoralitatii procesului de recrutare.
Curtea a notat faptul ca reclamantul a fost judecat prin prisma unei legi cu aplicabilitate in tot statul; scopul legii nu era pastrarea linistii publice in interiorul tribunalului. Curtea a mai observat, de asemenea, ca in cazul de fata nu se pune problema obscenitatii, care evident poate fi limitata, sau a limbajului care a fost caracterizat in cazul Chaplinski drept ”cuvinte care incita la violenta” :
- Acele epitete, injurioase la adresa persoanei, care in momentul in care sunt adresate cetateanului obisnuit sunt prin natura lor - lucru comun acceptat - pasibile de a provoca o reactie violenta.
Curtea a observat ca, desi cuvantul folosit de reclamant este folosit in mod obisnuit intr-o maniera provocatoare, in aceasta situatie nu a fost adresat direct nici unui individ, si nimeni nu ar fi putut sa considere cuvintele ca pe o insulta personala. Mai mult, desi haina putea fi observata de persoane care nu ar fi dorit sau nu s-ar fi asteptat sa vada asemenea cuvinte inscrise pe o haina, Curtea nu a considerat ca acest lucru a dat dreptul statului sa actionze in felul in care a facut???o:
- Am (…) subliniat in repetate randuri ca “suntem deseori ‘prizonieri’ in afara sanctuarului propriului camin si astfel, suntem expusi unui limbaj pe care il gasim condamnabil”. Capacitatea guvernului, in conformitate cu Constitutia, de a opri discursul numai pentru a-i proteja pe altii, astfel incat acestia din urma sa nu il auda, cu alte cuvinte depinde de faptul de a se demonstra ca interese importante care privesc viata privata sunt incalcate intr-un mod intolerabil. Orice abordare mai larga a acestui principiu ar avea efectul de a oferi unei majoritati puterea de a reduce la tacere disidenti pe motiv de preferinte personale. (…) [N]u suntem de parere ca, faptul ca niste ‘ascultatori’ intr-o cladire publica, au fost expusi, fara voia lor, acestui limbaj poate servi drept motiv pentru justificarea condamnarii pentru tulburarea linistii publice, in conditiile in care, asa cum este cazul si aici, nu exista nicio dovada ca persoane aflate in imposibilitate de a evita comportamentul reclamantului, ar fi protestat intr-adevar fata de acest comportament si in conditiile in care prevederea legala pe care se bazeaza condamnarea nu lasa sa se intrevada nicio preocupare, nici din text si nici prin felul in care a fost interpretata de tribunalul din California, in legatura cu situatia grea a ascultatorului captiv, dar, in acelasi timp, defineste in mod abuziv ca limbaj interzis orice “comportament ofensator” care tulbura “orice persoana sau cartier”. (citarile au fost inlaturate)
Curtea a considerat ca nu au existat dovezi ca un numar mare de cetateni ar fi gata sa raspunda prin forta oricui ar aduce atingere sensibilitatilor lor prin genul de afirmatii ca cea facuta de reclamant:
- Ar putea exista anumite persoane cu astfel de inclinatii violente sau ilegale, dar acest lucru nu constituie o baza suficienta pe care sa se dezvolte, conform cu valorile constitutionale, o putere guvernamentala care sa forteze pe cei care vor sa-si exprime public parerile dizidente, sa se limiteze la anumite forme de expresie. Un astfel de argument nu ar fi diferit de rationamentul circular, ce sugereaza ca, pentru evitarea „constrangerii fizice” a unei persoane a carei intentie nu a fost provocarea unui astfel de raspuns, de catre un anumit grup de indivizi violenti si fara respect pentru lege, ar fi normal ca Statele sa efectueze, ele insele, o astfel de constrangere. (citarile au fost inlaturate)
Revenind la cazul de fata, Curtea a reinterat importanta libertatii de exprimare:
- Dreptul constitutional la libertatea de exprimare este un medicament puternic pentru o societate atat de diversificata si numeroasa ca a noastra. Acest drept este construit cu intentia de a indeparta constangerile guvernamentale din sfera dezbaterii publice, lasand fiecaruia dintre noi sa decida ce opinii sa adopte, cu speranta ca prin intermediul acestei libertati va rezulta o societate mai capabila si un regim politic mai bun si, in acelasi timp, sperand ca nicio alta abordare nu s-ar fi armonizat mai bine cu premisele demnitatii si libertatii personale, premise pe care sistemul nostru politic se bazeaza.
- Pentru multi, o consecinta imediata a acestei libertati ar putea parea a fi numai tumultul verbal, dezacordurile sau chiar divergentele ofensatoare. Aceste consecinte insa, in limitele stabilite, sunt efecte secundare necesare ale valorilor mult mai importante pe care procesul dezbaterilor deschise ne permite sa le atingem. Faptul ca uneori putem avea impresia ca suntem inconjurati de un limbaj ofensator, este, in acest sens, nu un semn de slabiciune ci, dimpotriva, unul de putere. Nu putem ignora faptul ca, intr-o situatie in care poate parea doar ca un individ abuzeaza intr-un mod dezagreabil de un privilegiu, la mijloc de fapt sunt implicate aceste valori fundamentale ale societatii noastre. (citarile au fost inlaturate)
Curtea a mai considerat ca:
- Bineinteles ca Statul nu are niciun drept sa epureze dezbaterea publica astfel incat aceasta sa fie acceptabila pana si pentru cei mai zelosi dintre noi. (…) In timp ce cuvantul care face obiectul litigiului in acest caz este poate mai dezagreabil decat multe altele din aceeasi categorie, este la fel de adevarat ca ceea ce pentru unii este vulgar pentru altii este poezie.
De asemenea, Curtea a considerat ca folosirea injuraturilor deseori foloseste nu numai pentru a comunica un mesaj, dar si pentru a comunica o stare de spirit:
- Multe expresii lingvistice servesc doua functii comunicative: ele nu numai ca transmit idei capabile de a fi mai mult sau mai putin precise, sau explicatii, dar in acelasi timp transmit si emotii care nu pot fi exprimate altfel. De fapt, cuvintele sunt deseori alese atat pentru forta lor emotiva cat si pentru forta cognitiva. Nu putem sanctiona punctul de vedere potrivit caruia Constitutia, desi preocupata de continutul cognitiv al discursului individual, nu ia in considerare functia emotiva care, de fapt, poate fi deseori elementul mai important al mesajului ce se vrea a fi comunicat.
In final, Curtea a notat faptul ca a interzice anumite cuvinte, implica riscul foarte mare de a suprima idei. Guvernele ar putea folosi cenzura anumitor cuvinte, pentru a deghiza o interdictie asupra exprimarii ideilor nedorite.
Datorita acestor ratiuni, introducerea in dreptul penal a simplei afisari publice a unui singur cuvant, care in acest caz este o injuratura, nu poate fi compatibila cu dreptul la libertatea de exprimare.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate