Dalban contra Romania
Citare: Hotararea din 28 septembrie 1999, cererea nr. 28114/95 (Curtea Europeana a Drepturilor Omului)
Rezumat: Reclamanta era vaduva unui jurnalist condamnat penal pentru calomnie din cauza unui articol ce acuza un om politic si un inalt functionar public de frauda.
Jurisdictie: Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Romania, Europa
Situatie de fapt: Reclamanta era vaduva unui jurnalist, Ionel Dalban. Acesta publicase in ziarul local pe care il edita cateva articole pretinzand ca G.S., director general al unei companii agricole de stat, ar fi vinovat de frauda. In plus, Dalban a lansat acuzatii cum ca senatorul R.T., ce ocupa un loc in consiliul de administratie al companiei agricole, ar fi beneficiat pe nedrept de pozitia sa in consiliu. Dalban a fost condamnat penal pentru calomnie si s-a dispus suspendarea executarii pedepsei. Mai mult, i s-a impus sa plateasca cheltuielile de judecata si i s-a interzis sa isi mai practice profesia. In apel, interdictia a fost inlaturata. In urma unui recurs initiat ulterior de Procurorul General, Curtea Suprema l-a achitat pe Ionel Dalban cu privire la calomnia la adresa lui G. S., in virtutea faptului ca acesta a actionat cu buna-credinta. Cu privire la calomnia la adresa lui R.T., Curtea Suprema a anulat condamnarea lui Ionel Dalban, sustinand totusi ca acesta a fost condamnat in mod indreptatit, insa a decis sa inceteze procesul penal avand in vedere decesul acestuia. Ca vaduva a jurnalistului, reclamanta a continuat cu cererea depusa la Comisie cu privire la incalcarea articolului 10, solicitand despagubiri.
DECIZIE
Condamnarea a reprezentat o ingerinta din partea unei autoritati publice in dreptul reclamantului la libertatea de exprimare. Aceasta era prevazuta de lege si urmarea un scop legitim, mai precis protectia drepturilor altora. Cu privire la problema necesitatii, Curtea a remarcat ca articolele in cauza priveau subiecte de interes public, si anume, administrarea bunurilor statului precum si modul in care politicienii isi indeplinesc mandatul.
Importanta libertatii de exprimare
Curtea a subliniat functia esentiala pe care o indeplineste presa intr-o societate democratica. Atat timp cat nu depaseste anumite limite, este de datoria presei sa difuzeze informatii si idei asupra tuturor subiectelor de interes public. Libertatea jurnalistica acopera inclusiv dreptul de a recurge la un anume grad de exagerare sau chiar de provocare. Gradul de apreciere pe care il au autoritatile nationale este circumscris de interesul unei societati democratice in a permite presei sa actioneze ca „observator public” pentru difuzarea informatiilor de interes public. Mai departe, Curtea a declarat:
Importanta libertatii de exprimare
Curtea a subliniat functia esentiala pe care o indeplineste presa intr-o societate democratica. Atat timp cat nu depaseste anumite limite, este de datoria presei sa difuzeze informatii si idei asupra tuturor subiectelor de interes public. Libertatea jurnalistica acopera inclusiv dreptul de a recurge la un anume grad de exagerare sau chiar de provocare. Gradul de apreciere pe care il au autoritatile nationale este circumscris de interesul unei societati democratice in a permite presei sa actioneze ca „observator public” pentru difuzarea informatiilor de interes public. Mai departe, Curtea a declarat:
- Ar fi inacceptabil ca unui jurnalist sa ii fie refuzat dreptul de a exprima judecati de valoare critice daca nu le demonstreaza veridicitatea.
Apararea in cazuri de calomnie
Jurnalistilor nu ar trebui sa le fie refuzat dreptul de a exprima judecati de valoare critice chiar in situatia in care acestia nu le demonstreaza veridicitatea. Nu a fost adusa nicio proba ca acuzatiile lui Dalban ar fi false si destinate sa alimenteze o campanie impotriva lui G.S. si a senatorului R.T. Guvernul nu a contestat concluzia Comisiei ca ingerinta respectiva nu era necesara intr-o societate democratica. Curtea a considerat ca condamnarea penala a jurnalistului precum si pedeapsa care i-a fost aplicata constituiau o ingerinta disproportionata in exercitiul libertatii sale de exprimare ca jurnalist.
Acest caz a ridicat o problema importanta cu privire la calitatea de victima a reclamantului in raport cu dreptul la libertatea de exprimare. Curtea a remarcat ca o decizie favorabila unui reclamant nu este, in principiu, suficienta pentru a-l priva de calitatea sa victima, daca autoritatile nationale nu recunosc, fie in mod expres, fie pe fond, incalcarea Conventiei si nu ii acorda o despagubire pentru aceasta incalcare. Faptul ca Curtea Suprema a anulat condamnarea lui Dalban bazandu-se pe faptul ca, cu privire la G.S., acesta a actionat cu buna-credinta si pe baza unor documente oficiale, poate fi considerat ca o recunoastere, in substanta, ca dreptul sau la libertatea de exprimare a fost retrans in mod nejustificat. Cu toate acestea, Curtea Suprema nu a stabilit nicio despagubire. Insa, concluzia Curtii Supreme ca Ionel Dalban a fost condamnat in mod indreptatit pentru calomnierea senatorului R.T. si decizia acestei instante de a inceta procesul penal avand in vedere decesul acestuia nu au constituit in niciun fel o recunoastere a vreunei incalcari a articolului 10.
Copyright ActiveWatch 2006-2012. Toate drepturile rezervate