04.06.2014
Către Camera Deputaților


Insuflarea respectului cu forța produce efectul contrar: ActiveWatch cere respingerea modificărilor aduse Legii 75/1994!

ActiveWatch se opune modificărilor și completărilor aduse Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice. Considerăm că modificările aduse prin inițiativa legislativă propusă de un grup de 32 de parlamentari PSD în noiembrie 2013 și adoptată tacit în Senat pe 27 mai 2014, încalcă dreptul la liberă exprimare, libertatea de conștiință, dreptul la proprietate privată și diversitatea culturală.

Astfel, deși Legea 75/1994 ar trebui să reglementeze circumstanțele arborării drapelului României de către „autoritățile și instituțiile publice”, cei 32 de parlamentari PSD propun extinderea aplicării legii și în spațiul privat - într-un mod nepermis, disproporționat în raport cu cadrul legal. Astfel, inițiativa legislativă propune interzicerea arborării însemnelor (drapel și stemă) „statelor care nu mai există, precum și ale unor entități cu pretenții statale, nerecunoscute ca atare de către statul român”. De asemenea, „se interzice arborarea drapelelor altor state pe domeniul public sau privat al statului ori al unității administrativ-teritoriale ori pe proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice în alte situații decât cele prevăzute de art. 7 din prezenta lege” (Art. 7 din prezenta lege – „Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.”). Mai mult, în cazul în care modificările ar intra în vigoare, nerespectarea dispozițiilor propuse ar urma să fie sancționată cu amenzi cuprinse între 30.000 și 100.000 de lei. Organele constatatoare sunt Prefectul și Inspectoratul Județean de Poliție.

Inițiatorii proiectului de lege nu reușesc să explice care este pericolul sau care este nevoia socială presantă care ar conduce la necesitatea introducerii unor prevederi atât de limitative pentru drepturi fundamentale ca libertatea de exprimare, dreptul la viață privată sau libertatea de conștiință.

În practică, adoptarea acestor prevederi ar împiedica cetățenii să își exercite aceste drepturi fundamentale în contexte complet lipsite de orice risc social: de pildă folosirea steagurilor de către suporterii de fotbal (de ex. drapelele altor state afișate de suporterii care simpatizează acele echipe), folosirea steagurilor și a însemnelor de către restaurante cu specific etnic sau național. În plus, considerăm că aceste prevederi limitează dreptul minorităților etnice de a-și folosi însemnele naționale, intrând astfel în contradicție cu articolul 6 din Constituția României care garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Prevederea conform căreia se interzice arborarea însemnelor „unor entități cu pretenții statale, nerecunoscute ca atare de către statul român” poate genera interpretări abuzive, întrucât, așa cum e menționat în Avizul Consiliului Legislativ, potrivit dreptului internațional public, această categorie de subiecte de drept nu există. De asemenea, interzicerea arborării însemnelor unor state care nu mai există poate genera situații absurde în care spectacole pe teme istorice nu ar mai putea avea loc pe teritoriul României în cazul în care acestea presupun folosirea însemnelor unor state care nu mai există, sau în care clădiri monument istoric care arborează asemenea însemne pe fațadele lor ar trebui modificate.
În fapt, introducerea acestor prevederi ar crește riscurile producerii unor evenimente sociale nedorite, prin împiedicarea artificială a cetățenilor de la exprimarea unor opinii sau simpatii politice sau de orice altă natură.

În plus, inițiatorii cer intonarea zilnică, în învățământul primar, a imnului național în varianta vocală prescurtată, și vor ca inspectoratele școlare să verifice și să sancționeze conducătorii unităților de învățământ care se abat de la aplicarea acestei dispoziții (amendamentele la Art. 10). Considerăm că intonarea zilnică, cu forța, a imnului riscă să ducă mai degrabă la opusul intenției inițiatorilor, așa cum este exprimată în Expunerea de motive,pentru „insuflarea” sentimentului de respect pentru însemnele și valorile naționale în rândul copiilor și tinerilor. Acelora dintre noi care am trăit în comunism, o astfel de obligație ne trezește chiar revolta și repulsia. Dacă afirmația cum că „(…) intonarea Imnului national susține momentele speciale în care se manifestă românii, indiferent că aceștia se află în țară sau în străinătate” (vezi Expunerea de motive a acestei propuneri legislative) ar fi corectă, atunci obligativitatea intonării imnului ar trebui păstrată doar pentru astfel de momente speciale, altfel riscul fiind cel al demonetizării și trivializării unui moment considerat atât de special. În cazul în care se dorește menținerea acestei prevederi și se consideră că are un rol de coeziune socială important, recomandăm introducerea obligativității zilnice a intonării imnului și de către toți funcționarii publici și, de ce nu, chiar de către parlamentarii României.

În concluzie, cerem Camerei Deputaților și Parlamentului în ansamblul său respingerea modificărilor aduse Legii 75/1994.

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Contact: office@activewatch.ro, 021 313 40 47, 0729199393

* Textul proiectului de lege și expunerea de motive pot fi găsite aici: https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=17842&pos=0&NR=b811&AN=2013


 

ActiveWatch / CC BY 3.0