Timp de un an de zile, cele trei organizații au analizat activitatea Consiliului General și a Primarului General, agenda Primăriei Municipiului București, gradul de transparență și de implicare a cetățenilor în procesul decizional, măsurile luate în domeniul mobilității urbane, raportate la Planul de Mobilitate Urbană Durabil și măsurile luate în domeniul protecției sociale. În primii doi ani de mandat, așa cum reiese din analiza proiectelor de Hotărâre ale Consiliului General, preocuparea majoră a fost de a face funcțional Holdingul Municipal, proiecte cu impact real asupra calității vieții nefiind încă implementate în București. 

În luna iulie 2018 am marcat jumătate de mandat al actualei conduceri a Primăriei Municipiului București și a Consiliului General. Dacă ritmul de realizare a proiectelor va fi menținut, vom constata la finalul acestui mandat că, de fapt, calitatea vieții în Capitală va fi încă și mai proastă decât la începutul mandatului, în 2016. 

Raportul "Încă doi ani de beznă și vorbe goale?" este disponibil aici, iar baza de date (în format deschis) este disponibilă aici

Principalele concluzii ale raportului sunt:

În ceea ce privește transparența decizională și democrația locală: practic, legea 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică, cea care prevede minime standarde de consultare a cetățenilor în procesul decizional este ignorată semnificativ:

1. Numai 4,28% dintre proiectele de hotărâre (654) cu caracter normativ (exceptând planurile de urbanism) au fost publicate pentru dezbatere publică, conform legii. În general, proiectele sunt publicate pe site-ul primăriei cu aproximativ 5 zile înainte de ședințele Consiliului, fără a fi puse în dezbatere publică;

2. Proiectele de hotărâre introduse suplimentar pe ordinea de zi (în medie 5/ședință) nu sunt publicate pe site. Uneori, chiar și consilierii ajung în posesia proiectelor suplimentare în timpul ședințelor. Cum aceste proiecte de hotărâre nu sunt aproape niciodată urgente, nu există nicio justificare pentru suplimentarea ordinii de zi. Din această perspectivă, pe lângă eludarea prevederilor legii 52/2003, sunt încălcate și prevederi ale legii 215/2000 (Legea Administrației Publice Locale).

3 Dreptul cetățenilor de a lua cuvântul în cadrul ședințelor Consiliului General este refuzat în mod repetat. Mai grav, inclusiv Regulamentul de Organizare și Funcționare a Consiliului General,  regulament modificat în primul an de mandat al actualului Consiliu, conține prevederi contrare Legii 52/2003, din acest punct de vedere. 

Singura îmbunătățire (semnificativă) față de primul an al mandatului constă în faptul că cetățenii au acum acces la ședințele Consiliului General.

4. O altă problemă extrem de gravă la capitolul democrație locală este încălcarea constantă a dreptului cetățenilor de a protesta în fața sediului Primăriei Municipiului București. Explicăm pe larg în paginile raportului cum, sub pretextul unei alte adunări publice notificate pentru o perioadă lungă de timp (zi de zi, timp de 13 luni), au fost respinse celelalte adunări publice solicitate a se desfăşura în fața Primăriei, cu toate că respectiva adunarea publică avizată nu a avut loc nici măcar o dată.

În domeniul social, am avut doar 25 de proiecte de hotărâre, dintre care 8 în domeniul locuirii sociale. Multe dintre ele reprezintă diferite forme de sprijin financiar direct: stimulente pentru copii cu dizabilități, stimulente pentru adulți cu dizabilități, ajutor pentru familii monoparentale, vouchere pentru femei însărcinate, sprijin pentru fertilizare in vitro, premii pentru familii care împlinesc 25, 50 respectiv 75 ani de la căsătorie. Cu greu am încadrat unele dintre aceste hotărâri la domeniul social, pentru că, de fapt, pentru cele mai multe nu există criterii sociale, de ele putând să beneficieze inclusiv persoane cu venituri foarte mari. Nu există printre hotărârile CGMB din acest an unele care să aibă impact major asupra vieții bucureștenilor aflați în situații vulnerabile, care să conducă la ieșirea din vulnerabilitate sau la integrarea socială a acestora. La final de doi ani de mandat al actualei conduceri a Primăriei Capitalei putem spune că sărăcia nu este pe agenda decidenților politici. 

În domeniul mobilității urbane, Primăria Municipiului București nu doar că nu a implementat nicio măsură din setul de măsuri pe termen scurt (2 ani) din Planul de Mobilitate Urban Durabilă, dar uneori chiar a luat măsuri contrare proiectelor asumate. Întârzierile de implementare a proiectelor prioritare au dus la pierderea fondurilor din această perioadă și pun în pericol inclusiv posibilitatea de accesare de fonduri europene deoarece respectarea PMUD este o condiție pentru obținerea acestora. Deoarece proiectele prevăzute în PMUD au fost incluse în strategie pe baza estimării totalului fondurilor ce pot fi accesate în perioada 2016 - 2030, nerespectarea PMUD poate compromite implementarea acestei Strategii. 

Finalul acestui an de mandat, ce marchează jumătatea mandatului actualei conduceri alese la Primăria Capitalei este un moment cheie: dacă primul an de mandat a fost unul de familiarizare cu ce presupune fișa de post a Primarului și organizare administrativă (așa cum arătam în raportul de la finalul unui an de mandat), în al doilea an, cel puțin teoretic, ar fi trebuit să avem rezultate cu un impact direct asupra calității vieții cetățenilor. 

Dacă ritmul în care proiectele sunt implementate în Municipiul București, în primii doi ani de mandat, este menținut, este probabil ca la final de mandat, în orașul București, calitatea vieții va fi încă și mai proastă decât la începutul mandatului. 

 

ActiveWatch / CC BY 3.0