Susținem că prin acest demers se continuă seria de erori și nereguli care au existat în procesul de restituire din ultimii douăzeci de ani, pornind de la instabilitatea și impredictibilitatea legislativă, birocrația excesivă și lipsa de cooperare eficientă între instituțiile locale și cele centrale, precum și corupția care a condus la retrocedări ilegale. România este una dintre puținele țări din fostul spațiu comunist care nu a reușit să producă o legislație coerentă și un sistem de restituire a proprietății just pentru cei deposedați de bunuri, iar promulgarea unei legi precum cea de față riscă să evidențieze în continuare aceste sincope grave.

Din punct de vedere moral, proiectul legislativ încălcă chiar principiile pe care le evoca în articolul 2, și anume predictibilitatea, echitatea, transparența și cel al eșalonării și stabilește norme de inegalitate între persoanele îndreptățite să recupereze proprietatea confiscată în mod abuziv. Din punct de vedere legal, susținem că proiectul încalcă prevederile constituționale, în speță cele prevăzute în articolul 44, referitor la garantarea de către stat a dreptului la proprietatea privată și în articolul 16, care reglementează egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări.

Considerăm că inițiativa Guvernului de a modifica mecanismele de despăgubire, prin eliminarea restituirii în natură sau prin compensarea la valoarea integrală și reducerea la un plafon de 15% este injustă și creează profunde inegalități dacă ne raportăm la bunurile recuperate deja de proprietari în ultimii 20 de ani. Dificultățile financiare invocate de către Ministerul Finanțelor Publice nu justifică producerea unor norme care încalcă drepturile și libertățile civice. De asemenea, comparațiile cu situațiile din statele vecine nu pot fi introduse ca argument atâta timp cât în țări precum Germania, Cehoslovacia sau Ungaria s-au aplicat principii unitare, fie că a fost vorba de retrocedări prin compensari (chiar daca au fost sume plafonate), fie în natură.

În acest context, solicităm Guvernului să acționeze atât pe plan legislativ, cât și pe cel administrativ. În primul rând evidențiem faptul că una dintre prioritățile absolute este soluționarea problemei privind managementul defectuos din instituțiile responsabile cu aplicarea legislatiei relevante, rezolvarea problemelor de integritate și inițierea unor acțiuni solide de eliminare a corupției din instituțiile locale, dar mai ales din Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, al cărui președinte a fost reținut în 2011 pentru favorizarea unor potențiali beneficiari și soluționarea cazurilor ajunse în justiție care treneaza în mod inacceptabil.

Din punct de vedere legislativ, solicităm identificarea unor măsuri în același timp nediscriminatorii și viabile din punct de vedere economic și social. Susținem necesitatea stabilirii unei mecanism pentru despăgubiri echitabil, unitar și realist, care să nu încalce cerințele CEDO, cele constituționale sau cele morale.

Pentru detalii și informații suplimentare, vă rugăm să îl contactați pe Septimius Pârvu, Director adjunct al Asociației Pro Democrația, la numărul de telefon 0751194713 sau pe adresa de e-mail septimius.parvu@apd.ro.

Semnatari

Christian Mititelu – Alianța Civică

Mircea Toma – Activewatch – Agenția de Monitorizare a Presei

Cristian Pirvulescu – Asociația Pro Democrația

Viorel Micescu - CENTRAS – Centrul de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale

Georgiana Iorgulescu – Centrul de Resurse Juridice

Oana Preda – Centrul de Resurse pentru participare publică

Mihai Bumbes – Miliția Spirituală

Liviu Mihaiu – Salvați Dunărea și Delta

Diana-Olivia Hatneanu - Asociația pentru Apararea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki

Madalina Mocan - Fundația Rațiu pentru Democrație

ActiveWatch / CC BY 3.0