Motivul intoarcerii la popor este universal, insa nu este o practica sanatoasa. Si asta pentru ca ea survine dintr-o deraiere de la tocmai poporul. Daca ar exista o aderenta perpetua la vrerea si nevoile poporului, intoarcerea la care facem aici referire nu ar exista. Insa practicile de guvernare ale Bucurestiului au devenit usor autiste. Mecanismul firesc de revenire la bucuresteni – referendum?
Auzim tot mai des ca Bucurestiul este neguvernabil. De-acord. Structura cu sectoare si cu o Primarie Matca pentru toate aceste sectoare se poate dovedi a fi greoaie. Insa nu stim sa existe o analiza in profunzime prin care factorul determinant pentru actualul esec de guvernare locala sa fie identificat in sistem, si nu in indivizii ce il constituie. Notiunea de sistem este abuziv invocata. Pare sa fie o derogare a individului de la locul pe care il ocupa in acest mecanism si, evident, responsabilitatea ce vine odata cu acest loc. Reiteram obsesiv – un sistem nu functioneaza de capul lui. Un sistem este cumulul tuturor acelora care il populeaza.
Reforma administrativa din Bucuresti este un proces. Nu poate fi limitata in termenii unei decizii – fie ea chiar si a cetatenilor. Avand in vederea complexitatea vietii pe malurile Dambovitei, acest tip de refundamentare este similara cu o revolutie. Conform DEX, revolutia este un « ansamblu de transformari calitative profunde ». Argumentele in baza caruia a fost initiat acest proiect sunt unele ce tin de calitatea – actului administrativ, contractelor public-privat, a indivizilor care semneaza aceste contracte. Deci da, este o revolutie.
citeste restul articolului pe www.preadetot.wordpress.com