Către:

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a Camerei Deputatilor

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputatilor

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării

 

 

SCRISOARE DESCHISĂ

 

Cu privire la propunerea legislativă privind revenirea la denumirea oficială de "ţigani" a persoanelor intitulate "de etnie romă"

 

 

ActiveWatch îndeamnă la responsabilitate membrii comisiilor Camerei Deputaților implicate în avizarea propunerii legislative privind revenirea la denumirea oficială de "ţigani" a persoanelor intitulate "de etnie romă", înregistrată cu numărul BP462/28.04.2015 de către deputatul Bogdan Diaconu și solicită respingerea acesteia.

 

Deputatul Bogdan Diaconu aduce în expunerea de motive două argumente principale cu privire la necesitatea legii. În primul rând, dumnealui susține că asemănarea dintre cuvintele ”rom” și ”român” aduce prejudicii cetățenilor români din diaspora, prin confuzia creată în (și de către) mass media din afara țării. În al doilea rând, domnul Diaconu se aventurează într-o încercare de a demonstra că termenul de ”țigani” este cel legitim pentru a denumi membrii etniei rome, și nu cel de ”romi”.

Cu privire la primul argument, atragem atenția membrilor comisiilor că unele dintre principalele motive pentru care imaginea României și a românilor au de suferit în afara granițelor sunt tocmai rasismul și discriminarea la care sunt supuși cetățenii români de etnie romă pe teritoriul țării. Avizarea pozitivă a prezentei propuneri legislative sau, ulterior, adoptarea acesteia nu va face nimic altceva în plan extern decât să aducă prejudicii României, prin promovarea imaginii unei țări cu legiuitori rasiști, în care demnitatea personală și drepturile unei minorități naționale sunt încălcate în scopul creării unui fals confort de imagine pentru majoritarii rămași în țară. Schimbarea denumirii membrilor etniei din ”romi” în ”țigani” ar produce efecte numai pe teritoriul României, restul țărilor urmând să folosească în continuare termenul corect de identificarea a membrilor etniei, adica cel de ”romi”, conform reglementărilor și recomandărilor internaționale, propunerea de lege neputând avea niciun efect exact acolo unde, conform propriei motivații, ar exista problemele care i-ar justifica, în opinia autorului, necesitatea.

Din punct de vedere al practicilor internaționale, dorim să atragem atenția asupra faptului că denumirea de ”romi” a devenit oficială la nivel internațional în 1971, la Primul Congres Mondial al Romilor, unde au fost stabilite și simbolul internațional (roata cu spițe) și imnul Djelem Djelem. De asemenea, în momentul de față, Consiliul Europei a adoptat folosirea termenului de rom în comunicarea oficială și încurajează folosirea acestuia.

În ceea ce privește oportunitatea folosirii denumirii de ”țigan” în locul celei de ”rom”, dorim să precizăm că pe teritoriul altor state, cît și pe teritoriul României, această etnie se autodenumește ca fiind „roma”. „Rrom” este un cuvânt vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenței etnice a romilor, deci termenul corect științific. Termenul provine din cuvântul prakrit „dom” (cu d celebralizat), care însemna „om”. Evoluția fonetică a condus la transformarea cuvântului „dom”, cu „d” celebralizat, în cuvântul „rrom”, cu „r” nazalizat, motiv pentru care, în limba romani, scrierea se face cu dublu „r” (sursa - Kenrick, Donald, Rromii: din India la Mediterana, Col. Interface, Centre de recherches tsiganes Paris, Bucuresti: Editura Alternative, 1997, p. 27).

În expunerea de motive, autorul menționează că termenul de ”țigan” nu este folosit în sens peiorativ. Acest lucru este fals, cuvântul „tigan” fiind unul injurios, folosit de alteritate/ neromi pentru a-i identifica pe aceștia (sursa - Delia Grigore, lingvist). Caracterul peiorativ este dat atât de etimologia acestui termen, cât și de modul lui de utilizare, așa cum este descris și în Dicționarul Explicativ al Limbii Române (DEX). Mai mult, în versiunea cea mai recentă a Dicționarului Explicativ al Limbii Române, apărută în 2012, explicațiile cuvântului țigan, precum și toate derivatele acestuia, conțin mențiunea "adesea peiorativ".

Termenul de „țigan” provine din limba greacă medie, din „athinganos/ athinganoy”, semnificațiile cuvântului fiind următoarele: „păgân”, „eretic”, „de neatins” sau „impur”. Cuvântul este atestat pentru prima dată în anul 1068, în scrierea unui calugăr care îi definea pe „athinganos” ca fiind un grup de eretici, nomazi, cititori în stele și vrăjitori și îi sfătuia pe creștini să se ferească de aceștia (sursa: ”De ce rrom și nu țigan”, Delia Grigore, lingvist). DEX menționează ca semnificație a cuvântului țigan „epitet injurios dat unei persoane cu un comportament necivilizat”.

În ceea ce privește istoria termenului de țigan pe teritorul țării noastre, Ministerul Culturii, în opinia formulată pe marginea proiectului de lege similar depus de deputatul Silviu Prigoana în anul 2010 și înregistrat cu numărul L731/2010, a transmis că „În Țările Române, încă de la prima atestare a romilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mănăstiri, Vodita, termenului ațigan, care a devenit mai târziu țigan desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia”. Cu aceeași ocazie, Consiliul Legislativ al Parlamentului a relevat, în avizul său din 11 octombrie 2010, că proiectul deputatului Silviu Prigoană, care își propunea tot schimbarea denumirii etniei rome în etnie țigănească, încălca principiile de egalitate consacrate de dreptul internațional și de dreptul Uniunii Europene: „Punerea în aplicare a propunerii legislative analizate va conduce de o manieră subtilă la ideea existenței unei populații speciale, diferite de celelalte populații conlocuitoare majoritare, populație care prezintă trăsături proprii ce-i conferă un statut social / moral diferit și care trebuie să aibă un tratament juridic / moral deosebit, nu conform principiilor de egalitate consacrate de dreptul internațional și dreptul Uniunii Europene” (Aviz nr. 1209 al Consiliului Legislativ).

Soluția pentru reducerea disconfortului resimțit de cetățenii de etnie majoritară nu stă în manevrarea denumirilor – mai exact a etichetelor – oamenilor, ci în rezolvarea problemelor sociale grave care afectează majoritatea comunităților de romi. Românii ar trebui să simtă un disconfort în fața fiecărui rom care, în România secolului XXI, trăiește într-o mizerie de ev mediu. Statul român este dator să facă toate eforturile pentru a compensa decalajele culturale/educaționale/sociale generate de menținerea timp de peste 500 de ani în condiția de robi (scalvi) a populației rome.

 

 

ActiveWatch / CC BY 3.0