Discursul public în România: Eroi vs Hateri

, 17 Ian 2016

Vineri, 15 ianuarie 2016, a avut loc conferința de lansare a Raportului cu privire la discursul instigator la ură din România 2014 – 2015, elaborat de ActiveWatch și Romani CRISS. Ne-am întâlnit, la Spațiul Public European, cu reprezentanți ai ongurilor, jurnaliști și alți parteneri și prieteni din activitatea noastră, ca să le prezentăm metodologia noastră de cercetare și să discutăm despre rezultatele raportului. Concluzia este că problema discursului instigator la ură este una clară și care ar trebui, dacă nu să ne îngrijoreze, măcar să ne atenționeze, mai ales în contextul actual, în care cele mai rostite cuvinte sunt „terorist” și „imigrant”. România are totuși norocul de a se rezuma la discurs, atunci când vine vorba de violență alimentată de ură, cu foarte rare excepții.

Pe seară ne-am strâns la Clubul Țăranului unde am ținut prima ediție a Galei Hate Awards, pe care sperăm s-o repetăm și la anul și la mulți ani de-acum încolo. Scopul Galei este de a-i nominaliza și „premia” atât pe eroii discursului public responsabil, dar și pe hateri, pe românește atât pe cei cu bun-simț, cât și pe gurile spurcate din spațiul public românesc. Logic, spunem „premia” cu ghilimele fiindcă nu e nimic de premiat în a debita toate insultele și provocările de ură pe criterii etnice, sexuale, relgioase șamd. Dar cum nouă ne place să păstrăm un ton prietenos chiar și cu cei care nu ne iubesc, am încercat să-i facem cunoscuți, ca să nu creadă că-i ignorăm complet.

Rând pe rând i-am menționat și le-am mulțumit pentru dedicarea lor, fie în promovarea responsabilității, fie în poluarea spațiului public. Ne-am bucurat că o parte dintre ei au onorat invitația noastră și s-au prezentat la eveniment pentru a-și prelua diplomele. Cu atât mai tare ne-am bucurat când unul dintre câștigătorii premiilor negative, Mădălin Voicu, s-a prezentat la decernare și chiar ne-a mulțumit pentru distincția pe care i-am acordat-o. E drept, aceasta denunța mai mult o glumă, dar e bine să se știe totuși ce fel de glume spunem în târg și pe care le păstrăm pentru apropiați. Evenimentul a continuat cu spectacolul de teatru „Voi n-ați văzut nimic!”, care documentează ancheta morții suspecte a unui parcagiu de etnie romă într-o secție de poliție din centrul capitalei. Deși nu a primit niciun fel de distincție din partea noastră, Poliția Română nu este străină de ură, adunând de-a lungul anilor mai multe episoade neplăcute și nejustificate de violență împotriva unor cetățeni. Am hotărât astfel că și acest apect merită adus în atenția publică, cu atât mai mult prin intermediul unei piese ca cea a lui Alexandru Fifea, Cătălin Rulea și David Schwartz. În încheiere ne-am lungit la șpriț pe fundalul muzical orchestrat de Rek Abu.

Trebuie să recunoaștem că prezența a fost una mai mare decât anticipasem, dar asta nu poate decât să ne bucure. Ținem pe această cale să le mulțumim tuturor celor care ni s-au alăturat, în acea seară sau la alte evenimente și celor care ne-au susținut în activitatea noastră. Sperăm ca și următoarele ediții să fie cel puțin la fel de reușite ca prima. Nu în ultimul rând, le mulțumim și îi felicităm încă o dată pe câștigătorii Galei, menționând și performanțele care i-au făcut celebri:

 

Există Partidul Miscarea Populară, PMP. PMP are un statut. Statutul zice: ”Pot deveni membri ai Partidului Mişcarea Populară, cetățenii români care (…) nu au promovat sau nu promovează idei sau acțiuni extremiste (rasism, xenofobie, antisemitism etc.)” Totodată, există și Traian Băsescu. Traian Băsescu zice: ”De ce trebuie sa islamizăm Europa? Ar trebui să le distrugem migranților bărcile și vasele chiar în chei. Imigraţia va creşte, altfel, în fiecare an, se va tripla de la an la an”. Cu acest discurs xenofob la activ, Traian Băsescu a fost ales președinte al PMP. Se acordă Partidului Mișcarea Populară ”Premiul special ISIS pentru încurajarea slobodei exprimări. În sânge”.

 

Radu Banciu e un ziarist – sau, poate, mai corect, lucrător – foarte prețios pentru B1TV: El spune la televizor lucruri extrem de bine monetizate de CNA. De exemplu: „(…) aceşti demenţi pe care îi vedem ucigând peste tot în lume, ucid tot în numele Islamului (…) această cretinătate de religie i-a îndobitocit pe oameni, pentru că ei îşi trag seva cu toţii din acest rahat care este Islamul (…)”; „arabii deschid butícuri, deschid chebaperii, deschid shaormerii, unde falsifică, fură, dau în cap”..Aceasta interventie a fost amendata de CNA cu 20.000 de lei. Amenzile primite fac din Banciu ziaristul de aur al B1TV. Se acorda lui Radu Banciu, pentru sustinerea bugetului de stat al României, premiul ”Stare febrilă jurnalistică”.

 

Dacă românii au nervi, atunci cei mai mulți sunt adunați în trupul cetățeanuluiBogdan Diaconu. Nici musca nu poate trece pe lânga acesta dacă bâzâie în maghiară, că paloșul cu care-și scrie proiectele de lege îi sare mintenaș din teacă. Uite ce băltoace de sânge a produs pe băncuțele Parlamentului României: “Propunere legislativă privind revenirea la denumirea oficială de “ţigani” a persoanelor intitulate “de etnie romă „ și încă una:  “Propunere legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român (prin care se interzice utilizarea limbilor minorităților in instituțiile publice de orice fel”. Se acordă, în consecință, deputatului Bogdan Diaconu premiul “Moștenitorul Rudotelului lui Vadim“.

 

Deputatul Mădălin Voicu s-a plâns că FMI-ul jughineste economia României. Încercând să înțeleagă de ce se întâmplă asta, și-a oferit singur o explicație: “Eu înțeleg că finanțele mondiale sunt conduse de anumiți perciunați”. Pentru Voicu, referirea la “perciunați” a avut o valoare explicativă; pentru noi, are valoare contravențională. Se acordă deputatului Mădălin Voicu premiul ”Ce mie nu-mi place, altuia-i pot face”

Categoria Pozitive

 

Articolele în care este vorba despre persoane care nu sunt pe placul românilor foarte verzi stârnesc deseori, la subsolul destinat comentariilor, o intensă producție de mizerii extremiste și rasiste din partea vajnicilor cititori. Două publicații au reușit, însă, să țină piept valului de mesaje de ură. Acordăm, așadar, publicației Adevărul și echipei formată din fundația Median Research Center la centrare și Gazeta Sporturilor la finalizare –  premiul ”Dezbatem, comentăm, înjurăm, dar mai și moderăm”.

 

Organizația Accept face bine și inundă spațiul public cu tot felul de evenimente care deschid mințile cetățenilor Republicii Homofobe România. Anul acesta, Accept a organizat Bucharest Pride, care a reunit 14 evenimente în cursul unei singure săptămâni, și Luna Istoriei LGBT. Pentru Marșul Diversității care la cea de-a zecea ediție a ajuns să ne arate ce este cu adevărat normalitatea, acordăm Asociației Accept premiul ”Curcubeu peste Catedrala Neamului”.

 

Acum 5 ani, 350 de oameni au fost evacuați abuziv de Primăria Cluj Napoca din propriile case și mutați la Pata Rât, adică lângă groapa de gunoi a orașului. Anul trecut, aceiași oameni au ieșit din proprie ințiativă din casele lor de pe Pata Rât și au parcurs 15 kilometri pe jos înapoi, până pe strada de unde au fost evacuați, apoi au pus de o cântare presărată cu țipurituri antidiscriminare sub geamurile Consiliul Județean Cluj. Se acordă mișcării comunității de la Pata Rât și a voluntarilor din România și străinătate care au participat premiul ”Buldozerul contra neomeniei

 

În România, fotbalul e rege, iar fotbaliștii sunt eroii naționali ai copiilor.Federația Română de Fotbal a înțeles că are șansa să devină unul dintre cei mai importanți actori în combaterea discriminării din România și nu s-a sfiit să-i invite și pe alții mai puțin fotbaliști să-și aducă contribuția în scrierea unei strategii antidiscriminare în și prin fotbal. Se acordă Federației Române de Fotbal premiul ”Mari talente în devenire”.

 

Marele premiu “Hate Awards”:

 

 

O fotografie face cât 1000 de cuvinte. Într-un film, se derulează 30 de fotografii pe secundă. Faceți voi calculul câte cuvinte înseamnă asta! Nu știm dacă și-a dorit acest lucru, dar producția despre care vorbim a reușit să povesteasca mai bine decat o mie de discursuri istoria tristă și prea puțin cunoscută prin care a trecut minoritatea romă din România. Pentru ca a reprezentat vârful de lance în schimbarea mentalității românilor în anul 2015, se acordă filmului Aferim premiul ”Istoria fără perdea”

Share această pagină: