Full article in Romanian:

"1880 de ani de la atestarea documentară a Roșiei Montane, menționată pe plăcuțele romane din anul 131 d.H.

Localitatea, situată în Munții Apuseni, este unicat în lume în ceea ce privește peisajul natural, patrimoniul istoric și cultural, bogățiile solului și subsolului. 100 de generații ne-au transmis aceste minunății și este de datoria noastră să lăsăm și generațiile viitoare să se bucure.

Sunt persoane care doresc să pună mâna pe aurul românesc și să ne convingă că, pentru câteva uncii de aur ce ar reveni statului român, pot distruge o istorie de peste 2000 de ani, pot face praf trei munți, schimbând formele de relief, pot culca la pământ 500 de hectare de pădure și drept „patrimoniu” vom primi milioane de metru cubi de cianuri, totul în schimbul a 350 de angajați.

Militați alături de noi pentru salvarea acestui patrimoniu unicat și adoptarea unei legi anticianuri ce poate salva și alte localități și zăcăminte de la Certej, Scaramb etc.

Să arătăm că tot ce-i românesc nu piere.

La mulți ani, Roșia Montană!”

Rândurile pe care tocmai le-ați lecturat au constituit mesajul răspândit ieri de participanții la mitingul organizat de societatea civilă cu ocazia împlinirii a 1880 de ani de atestare documentară a Roșiei Montane. Duminică, 6 februarie, 300 de oameni însoțiți de jandarmi și polițiști s-au deplasat din centrul vechi al Capitalei până la Muzeul Țăranului Român, au împărțit mesaje pentru salvarea Roșiei Montane și includerea acestei localități în patrimoniul UNESCO și au participat la activitățile găzduite de Clubul Țăranului cu ocazia evenimentului aniversar. Participanții la manifestare au făcut și o oprire la Troița de la Universitate, unde au depus o coroană de flori în memoria revoluționarilor decedați în decembrie 1989. „Vrem să transmitem pe această cale că sacrificiul lor nu a fost în zadar”, a declarat Dan Trifu, președintele organizației nonguvernamentale Eco-Civica.

La Clubul Țăranului, participanții la eveniment au vizionat două documentare de excepție („Noul Eldorado” si „Alethea – Amintiri din viitorul Roşiei Montane”) și au admirat o expoziție de fotografie cu imagini din Roșia Montană. Seara s-a încheiat cu un concert susținut de trupele Partizan și dAdA. Evenimente asemănătoare au fost organizate și în Buzău, Târgu Mureș, Giurgiu, Alba Iulia, Brașov, Deva, Vaslui, Constanța, Bacău, Ploiești, Sibiu, Chișinău, potrivit blogului Luptă pentru Roșia Montană.

Noul Eldorado

Documentarul „Noul Eldorado”, regizat de Tibor Kocsis, prezintă situația de la Roșia Montană de după începerea pregătirilor companiei Gold Corporation în vederea exploatărilor miniere cu cianură. Este „unul dintre cele mai controversate proiecte de exploatare minieră din Europa”. Documentarul abordează poveștilor locuitorilor din Roșia Montană, argumentele pro sau contra acestui proiect și modul în care au fost influențate vieților roșienilor până în acest moment. Filmul face referire și la situația dramatică petrecută la iazul de decantare „Aurul”, din Baia Mare, unde procesul de cianurare a produs un adevărat dezastru ecologic, în urma căruia au murit nenumărate animale și au fost poluate suprafețe mari de teren.

Potrivit documentarului, opiniile locuitorilor de la Roșia Montană sunt împărțite. Pe de o parte, reprezentanții asociației „Alburnus Maior” (denumirea istorică, de origine latină, a Roșiei Montane) susțin că Gold Corporation nu a consultat populația cu privire la proiect, cumpără locuințe din zonă chiar dacă proiectul nu a fost aprobat, periclitează existența unor locuri și clădiri de o valoare istorică inestimabilă și face presiuni psihologice pentru mutarea locuitorilor. Mai mult, cei 7 kilometri de galeriile romane din Roșia Montană riscă să dispară odată cu începerea exploatării miniere. „Am ajuns să urăsc aurul, pentru că aurul ne scoate din casele noastre”, declară un roșian surprins în documentar. Și nu este singurul care vrea să rămână în locul unde s-a născut. O altă locuitoare din Roșia Montană se opune vehement mutării cimitirelor și bisericilor și, în disperare de cauză, i-a și blestemat pe cei care tot încearcă să o convingă în această privință: „Să le moară și lor copilul”.

Din monitorizările făcute de Gold Corporation și prezentate în documentar, precum și din unele declarații, reiese că există și susținători ai proiectului minier. Pei ei, mirajul aurului i-a convins să se mute. „Invit toată compania la nunta fiicei mele. Ați fost niște oameni minunați” – este mesajul unui fost roșian, care a acceptat târgul propus de exploatatori. O femeie care s-a mutat de aici susține că tranzacția i-a asigurat „o bătrânețe liniștită”.

Alethea Hakikat

Reprezentanții companiei neagă orice conexiune între exploatarea pe care vor să o realizeze la Roșia Montană și cea de la Baia Mare și spun că tehnologiile folosite sunt diferite.

Argumentul tehnologiilor a fost invalidat la Bergama, în Turcia, unde firma Eurogold a ignorat complet populația și a început exploatarea minieră cu cianuri a fostei provincii Pergamon. Deși s-au opus exploatării, oamenii au fost ignorați și forțați să accepte efectele acesteia (defrișările masive, înmulțirea cazurilor de cancer etc.). Iar asta pentru că, înainte să realizeze implicațiile proiectului minier, mulți dintre ei fuseseră convinși de companie să-și vândă terenurile la prețuri de nimic. Documentarul „Alethea” tratează conflictul mulțimii trezite din letargie, care luptă cu compania minieră și cu autoritățile pentru a stopa mineritul cu cianuri. După ani de procese, oamenii își obțin drepturile la CEDO, însă numai pe hârtie, întrucât, la finalizarea documentarului, exploatarea continua, în ciuda tuturor. Iar întâmplarea face că Eurogold (Resources SA) este și denumirea inițială a firmei SC Roșia Montană Gold Corporation SA.

Așteptăm opiniile dumneavoastră cu privire la proiectul de la Roșia Montană.

ActiveWatch / CC BY 3.0